Summit-ul SUA–Rusia din Alaska este mai mult decât o simplă întâlnire diplomatică: este o declarație simbolică.
Alegerea acestui stat transmite un mesaj puternic despre paritatea strategică – cei doi lideri față în față, într-un loc unde interesele lor se întâlnesc la propriu.
Alaska – geografie ca metaforă și mesaj politic
Alaska, situată la capătul nordic al continentului american, este singurul stat care „atinge” Rusia peste întinderea polară.
Guvernatorul statului Alaska, Mike Dunleavy, a salutat decizia ca întâlnirea să aibă loc în statul pe care îl conduce, considerând-o simbolică și potrivită.
„Astăzi, suntem în continuare o poartă pentru diplomație, comerț și securitate într-una dintre cele mai critice regiuni ale lumii. Lumea va privi, iar Alaska este pregătită să găzduiască această întâlnire istorică”, a transmis Dunleavy, pe rețeaua X (fostul Twitter).
El a subliniat că Alaska are un rol esențial în apărarea națională, securitatea energetică și leadershipul arctic al Statelor Unite, motiv pentru care „este firesc ca discuții de importanță globală să aibă loc aici”.
Alegerea acestui teritoriu izolat ca loc de desfășurare a summit-ului semnalează o poziționare de egalitate între cele două puteri.
Mai mult, Alaska a căpătat o importanță geopolitică sporită în ultimii ani, datorită rezervelor sale neexploatate de combustibili fosili.
Donald Trump a promovat intens extinderea influenței americane în Arctica, inclusiv prin planuri ambițioase legate de Groenlanda și accesul la resurse petroliere.
Prin aducerea discuțiilor exact într-o regiune unde se intersectează interesele energetice și teritoriale globale, Trump atrage atenția asupra mizei reale și își plasează propria imagine într-un decor spectaculos, arată o analiză Sky News.
Summit-ul din Alaska este marca Trump: o scenă sălbatică și dură, care îl prezintă ca pe un lider curajos, atipic și sigur pe el.
Ultima întâlnire cu un lider rus a avut loc în 2021
Au trecut patru ani de la ultima întâlnire directă dintre un președinte american și unul rus – iar de atunci, peisajul geopolitic s-a schimbat radical.
Invazia Ucrainei de către Rusia a rupt contactele la cel mai înalt nivel.
Însă Trump susține că este în contact cu toate părțile – Rusia, Ucraina și liderii europeni – și afirmă că toți, inclusiv Putin, își doresc „să vadă pacea”.
Mai mult, Trump vorbește deschis despre forma potențială a unui acord, menționând inclusiv un posibil „schimb de teritorii”.
Volodimir Zelenski, însă, a repetat în mod constant că nu va ceda niciun centimetru din teritoriile anexate de Rusia.
Un acord de pace cu condiții dure
Moscova a trimis Casei Albe o listă de cerințe în schimbul unui posibil acord de încetare a focului.
Trump încearcă acum să obțină susținerea lui Zelenski și a liderilor europeni pentru un eventual compromis.
În această fază, el se autointitulează peacemaker-in-chief – „negociatorul-șef al păcii” – și pretinde meritul pentru încheierea a șase conflicte armate de când a revenit la Casa Albă acum 200 de zile.
Dar dacă vrea să adauge și al șaptelea conflict pe lista sa de succese diplomatice, va avea, în sens literal și simbolic, multă gheață de spart în Alaska.