- Vladimir Putin și-a întors privirea către Transnistria după ce n-a reușit să doboare Ucraina.
- Un fost ofițer FSB spune că ar fi o rușine pentru Rusia dacă ar pierde controlul regiunii aflate pe malul estic al râului Nistru.
- Rolul de a apăra Moldova de atacurile spionilor ruși îl are un tânăr de 35 de ani, care a studiat științe politice și a fost consilier în guvern.
- Serviciul de Securitate din Moldova e o instituție divizată, afectată de scandaluri de corupție, infiltrată de oamenii Kremlinului, ce trece printr-o reformă profundă.
- SUA și aliații europeni au ajutat-o pe Maia Sandu să respingă asalturile subterane ale Rusiei.
La Chișinău, într-un oraș cu peste 500.000 de locuitori, viața de zi cu zi e plină de neprevăzut.
Au loc o serie de mitinguri de protest, puse în scenă de reprezentanți ai partidului lui Ilan Șor, un asociat al Moscovei, fugit în străinătate, descinderi ale serviciilor de informații, care fac rețineri, dar și bombardamente cu informații false pentru a provoca noi tensiuni sociale.
Compania Wizz Air și-a suspendat toate zborurile din acest oraș către destinațiile europene, practic tăind cea mai importantă legătură aeriană cu Occidentul.
O dată la câteva zile, sunt expulzați „agenți străini”, în realitate trimiși ai Rusiei, care au misiunea de a destabiliza mica țară pentru a prelua controlul guvernării.
Atât Maia Sandu, președintele Moldovei, cât și noul prim-ministru Dorin Recean sunt sub o presiune tot mai mare.
Vladimir Putin indică faptul că e interesat să preia controlul Transnistriei, parte a Republicii Moldova, deși autoritățile regiunii și-au declarat independența.
Un nou plan pentru Putin
Igor Girkin, fost ofițer FSB și șef al unei grupări separatiste din Donețk, acuzat de implicare în doborârea avionului companiei Malaysia Airlines, cu 298 de persoane la bord, anunță că pierderea Transnistriei ar fi un dezastru pentru Rusia.
Girkin, într-un clip video difuzat pe rețelele sociale, spune că ar fi „un eșec major pentru Kremlin dacă ar pierde controlul Transnistriei, o regiune care a organizat trei referendumuri și unde majoritatea populației vorbește limba rusă”.
Igor Girkin, fost agent FSB, critică Rusia pentru că nu face nimic pentru Transnistria și e în pericol să-și piardă influența acolo. Girkin instigă, în realitate, la destabilizarea Moldovei - Foto: Wikimedia
În urmă cu un an, securitatea Republicii Moldova era mai puțin amenințată ca acum. Atunci, Vladimir Putin avea un alt plan, obiectivul său fiind schimbarea regimului de la Kiev.
Pentru că n-a reușit, președintele Rusiei caută soluții pentru prelungirea conflictului, dar și victorii facile, care să-i mențină influența internă, contestată în urma eșecurilor militare.
Chișinăul, după frecvența evenimentelor, a declarațiilor venite de la Moscova și multitudinea acțiunilor de spionaj, arată că a intrat pe radarul Kremlinului, fiind posibilă apariția unei crize majore.
Directorul SIS
Bărbatul are părul deschis la culoare, destul de rar pentru vârsta de 35 de ani. Îl poartă cu cărare într-o parte, pieptănat cu grijă. Fața ovală e acoperită de o barbă scurtă, tunsă, care-i dă un aer de profesor de istorie dintr-o țară nordică.
Alexandru Musteață este propunerea Maiei Sandu pentru conducerea Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, votat de Parlament, în vara anului trecut, la câteva luni după începerea războiului din Ucraina.
Specializat în științe politice, fostul consilier guvernamental a fost chemat să respingă atacurile spionilor ruși, moștenind o instituție divizată, politizată, dar și cu agenți acuzați de corupție.
În mai puțin de un an a reușit să dinamizeze agenția, să formeze câteva echipe de profesioniști și să destructureze câteva rețele de spionaj ce aveau o activitate intensă pe teritoriul Moldovei.
Alexandru Musteață colaborează cu serviciile de informații din Uniunea Europeană și primește rapoarte de la mai multe agenții, inclusiv din SUA.
Noul director al SIS spune că instituția pe care o conduce are nevoie de reformă, de o legislație cu ajutorul căreia să poată dezvolta agenția și de noi proceduri operative.
Rețelele de spionaj
Luni, 27 februarie, o acțiune a SIS a dus la prinderea a doi spioni, care lucrau pentru un serviciu din Rusia. Deși agenția nu numește țara de proveniență, din imagini, declarații anterioare ale oficialilor din Moldova, dar și din comunicatul SIS reiese că bărbații, intrați în țară ca turiști, au muncit intens să strângă informații despre instituții, să monitorizeze mitingurile de protest și să listeze clădirile optime din vecinătatea instituțiilor importante, unde se pot ascunde trupe de desant și unde pot să funcționeze centre de coordonare a acestora.
În 23 februarie, SIS destructurează o rețea de spionaj care folosea cetățeni moldoveni pentru a-i pregăti să provoace violențe de stradă, să atace instituții și să incite populația.
În total, opt persoane sunt anchetate, cinci dintre ele fiind puse sub acuzare de procurori.
La jumătatea lunii trecute, agenția de informații, împreună cu procurorii anticorupție, au reținut opt reprezentanți ai partidului lui Ilan Șor, aceștia fiind acuzați de finanțări politice ilegale și colaborare cu un serviciu străin de spionaj.
Puse cap la cap, cele trei operațiuni aduse la cunoștința opiniei publice, plus altele ce sunt în derulare, arată o activitatea intensă a SIS, dar și faptul că, într-adevăr, Republica Moldova e în pericol de a fi destabilizată de forțele Kremlinului.
Cum pot fi alungați militarii ruși din Transnistria
Din succesiunea de evenimente, reiese că trimișii Rusiei acționează pe două planuri.
Primul este cel prin care încearcă să producă o mare revoltă, o demonstrație masivă, urmată de acțiuni violente unde se vor activa diverși agenți care au misiuni de a ataca instituții și de a crea o criză politică majoră la Chișinău.
Al doilea plan este cel din Transnistria, unde populația locală e bombardată cu informații false cum că regiunea va fi invadată de ucraineni, că vor fi jefuiți și uciși.
Se creează astfel o stare de psihoză, pe fondul căreia Kremlinul încearcă să activeze forțele pro-ruse din regiune, un contingent de 1.700 de militari, astfel încât să înceapă un conflict armat, asemănător cu cel din 1992.
Iuri Fedorov, un expert militar din Moldova, a spus că o înțelegere între Chișinău și Kiev ar putea rezolva problema Transnistriei.
Astfel „…va fi posibilă desființarea aşa-ziselor forțe armate locale. Întregul contingent al Federației Ruse este de până la 1.700 de persoane. E vorba de două batalioane. Soldații şi sergenții sunt recrutați din rândul localnicilor, care au semnat, cândva, contracte cu ministerul Apărării din Rusia. Există și 300-400 de ofițeri, cetățeni ai Rusiei. Aceștia ar putea fi, cumva, transportați acasă”, a declarat Fedorov, citat de site-ul „Știri.md”.
Explicația nervozității de la Kremlin
La mai bine de un an de la impunerea sancțiunilor economice, apar primele efecte importante.
În luna ianuarie, exporturile de petrol și gaze ale Rusiei au scăzut cu 40% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform Agenției Internaționale a Energiei.
Asta înseamnă o prăbușire a veniturilor bugetare, cu implicații majore în ce privește finanțarea războiului.
Aici e și explicația nervozității tot mai mari de la Kremlin și accelerarea acțiunilor destabilizatoare din Republica Moldova.
„L-am asigurat pe omologul meu cu privire la susținerea de neclintit a României pentru respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute la nivel internațional”, a declarat Nicolae Ciucă, prim-ministrul, care l-a primit, miercuri, pe Dorin Recean, noul prim-ministru al Moldovei.
„România promovează permanent, inclusiv la Bruxelles, necesitatea susținerii Republicii Moldova pe mai multe planuri, pentru a rezista atitudinii… Rusiei”, a mai adăugat premierul Ciucă.