De ce vrea Putin să cucerească Moldova?

• Partidul lui Ilan Șor, oligarhul fugit în Israel, continuă seria protestelor, blocând o arteră principală de circulație și centrul Chișinăului.

• Serviciul de Informații din Moldova a mai destructurat o rețea de spionaj rusesc care avea ca scop pregătirea loviturii de stat.

• Joe Biden i-a transmis lui Putin mesajul că Maia Sandu se află sub protecția SUA. Președintele rus a luat asta ca pe un nou afront.

• Ajutorul energetic dat Moldovei de către România a fost decisiv pentru supraviețuirea politică a regimului pro-occidental de la Chișinău.

• Vladimir Putin încearcă să transforme Transnistria într-o zonă din care poate lansa atacuri în vestul Ucrainei și astfel să recâștige inițiativa în război.

Maia Sandu și Guvernul de la Chișinău se află sub un asalt permanent din partea Kremlinului. Peste Prut, Putin desfășoară cea mai mare operațiune de înlăturare a unui regim politic, ales în mod democratic, de la începutul invaziei din Ucraina.

Pentru că nu reușește să obțină o victorie importantă pe front, președintele Rusiei a schimbat strategia și încearcă să înlocuiască Executivul pro-occidental de la Chișinău cu reprezentanți ai Rusiei.

În ultima zi a lunii februarie, mii de persoane mobilizate de cei din partidul lui Ilan Șor, un multimilionar acuzat de corupție, care a fugit din țară, au blocat șoseaua care leagă localitatea Stăuceni de Chișinău, încercând din nou să provoace o criză politică în Republica Moldova.

În urmă cu o săptămână, Maia Sandu a fost prezentă la Varșovia, fiind invitata lui Joe Biden, președintele SUA, care a ținut un discurs cu ocazia trecerii unui an de la invadarea Ucrainei de către Rusia.

Invitația a avut loc după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a primit un raport de la serviciile de securitate în care e descris planul unei lovituri de stat pe care o pregătesc rușii în Republica Moldova.

Maia Sandu a spus că a discutat cu Joe Biden „despre eforturile noastre de a menține pacea și ordinea publică în țară”. 

Departamentul Apărării din SUA a confirmat raportul făcut public de Zelenski, iar întâlnirea din Varșovia dintre președintele american și liderul Moldovei e un mesaj pentru Putin că fosta republică sovietică se află sub protecția SUA.

Rețelele de spionaj

Din data de 9 februarie, când Zelenski a vorbit despre posibila lovitură de stat din Republica Moldova, mișcările rușilor sunt vizibile în fiecare zi.

Luni, 27 februarie, Serviciul de Informații și Securitate de la Chișinău a publicat un comunicat în care anunță expulzarea unor cetățeni străini, „conectați la anumite centre subversive din afara țării”.

În realitate, serviciul de informații de peste Prut a distrus o rețea de agenți care strângeau date și informații cu scopul „de a pune în aplicare un plan de destabilizare a situației interne din țară, cu provocarea schimbării prin violență a orânduirii constituționale”, se arată în documentul agenției.

Cei expulzați furnizau unui serviciu de spionaj din afară, cel mai probabil FSB, date despre sediile instituțiilor guvernamentale, dar și vecinătățile acestora, care ar putea deveni puncte de interes într-o lovitură de stat, dar și localizarea unor „obiective de infrastructură critică”, se precizează în raportul agenției de securitate din Moldova.

Spionii expulzați „monitorizau și documentau… acțiunile de protest organizate în capitală de anumite forțe politice”, se subliniază în documentul citat.

Ajutorul României

Chișinăul a devenit o scenă a confruntării între serviciile secrete. O dată la două zile mai publică un raport despre o rețea de spionaj destructurată.

Republica Moldova primește sprijin masiv de la SUA, dar și de la Uniunea Europeană, mai ales prin intermediul României.

După vizita de la Varșovia, Maia Sandu a sosit la București, unde s-a întâlnit cu Klaus Iohannis. Aceasta i-a mulțumit pentru ajutorul acordat de România în domeniul energetic.

Maia Sandu, la Cotroceni: „Sângele apă nu se face!” Iohannis îi dă asigurări: „România rămâne deosebit de vigilentă, nu vom ceda!”

Sprijinul oferit de București a avut un rol decisiv în dejucarea acțiunilor de destabilizare lansate de Moscova.

O criză energetică, frig în case, întuneric și o posibilă penurie de alimente în Moldova ar fi creat o situație explozivă din cauza nemulțumirii oamenilor, care ar fi putut provoca tensiuni și revolte la Chișinău.

Cea mai importantă cerere a protestatarilor din partidul lui Ilan Șor e ca „guvernul să plătească facturile la energie de pe perioada iernii”. 

Asta arată că întreaga strategie a Kremlinului e construită în jurul unei posibile nemulțumiri populare provocate de tăierea de către Rusia a livrărilor de gaze pentru Republica Moldova.

Transnistria, valoare strategică

După un an de umilințe pe fronturile din Ucraina, Vladimir Putin, pentru a aplana tensiunile dintre grupările care gravitează în jurul său, are nevoie de o victorie, de o acțiune de succes care să arate că Rusia a rămas o putere influentă.

Dacă nu poate s-o dovedească în plan militar, Putin încearcă o lovitură politică prin care să preia controlul Moldovei. 

Astfel, se strecoară în „spatele Ucrainei”, în partea de vest, unde e liniște, pentru a putea declanșa acțiuni de sabotaj și de teroare.

Cucerirea politică a Moldovei i-ar oferi posibilitatea să prezinte un mare succes, dar să obțină și o victorie strategică prin care speră să vulnerabilizeze Ucraina.

Transnistria și-a declarat independența în 1990 și a purtat un război cu Moldova în 1992. Nu este recunoscută de niciun stat membru al ONU, dar are propriul guvern, monedă, steag și armată. Este susținută de Rusia, care are aproximativ 1.500 de soldați staționați acolo. Transnistria are o populație de aproximativ 470.000 de persoane, majoritatea de etnie rusă și ucraineană.

În Transnistria se află și un mare depozit de armament, vizat de forțele Rusiei, acesta fiind un alt motiv pentru care Moldova a devenit o țintă pentru Vladimir Putin. 

Transnistria a fost și este o sursă de tensiune între Moldova și Rusia. Chișinăul consideră regiunea ca făcând parte din teritoriul său și dorește s-o reintegreze în mod pașnic. Rusia o consideră ca pe un protectorat și urmărește să o anexeze. 

Comunitatea internațională a încercat de zeci de ani să medieze o soluție, dar fără succes, iar apoi a început războiul din Ucraina în care regiunea a căpătat valoare strategică.

Păcate capitale

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, a dat tonul atacurilor la adresa Republicii Moldova în data de 2 februarie, atunci când a spus că „e ostilă Moscovei”.

Lavrov a declarat că Moldova e susținută de statele occidentale pentru a provoca Rusia. 

Șeful diplomației spune că țările din Vest au complotat și au pus la conducere un președinte, adică pe Maia Sandu, care are cetățenia română, vrea unirea țării cu România și vrea în NATO, a spus el.

Cele enumerate ar fi păcate capitale în viziunea oficialului, iar alegerile democratice n-au nicio valoare dacă nu sunt câștigate de un politician susținut de Rusia.

În urmă cu o săptămână, Putin a revocat un decret care recunoștea suveranitatea Moldovei asupra Transnistriei, decizia fiind o mișcare provocatoare, care subminează un posibil proces de pace și crește riscul de conflict. 

Confruntarea de la Chișinău

E încă o dovadă că Putin exercită presiuni asupra Republicii Moldova, încercând să creeze un pretext pentru o intervenție politică sau militară.

Maia Sandu continuă să dea mesaje prin care anunță că situația e sub control, iar regimul pro-occidental e solid și funcționează.

„Ucraina va învinge! Pacea va învinge! Moldova va trăi în pace, alături de Ucraina victorioasă, în familia țărilor europene, libere”, a scris pe pagina de Facebook președintele Republicii Moldova în 24 februarie, când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei.

Asaltul asupra Chișinăului continuă și nu sunt semne că acesta va înceta curând. În spatele scenei e o confruntare pe viață și pe moarte și doar o alianță între Ucraina, România, SUA și Moldova poate dejuca strategia rusă.