Într-un moment în care Uniunea Europeană are nevoie de o poziție unitară în fața noilor presiuni venite de la Washington, relația franco-germană – considerată motorul politic al UE – traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani.
Potrivit unei analize Politico, divergențele tot mai vizibile dintre Paris și Berlin riscă să slăbească efortul european de a construi un front comun în fața presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump.
Criza a ieșit la suprafață exact în contextul escaladării tensiunilor provocate de amenințările lui Trump privind Groenlanda și tarifele comerciale, un dosar care ar fi avut nevoie, mai mult ca oricând, de o coordonare strânsă între cele două capitale europene.
Promisiunea unei „poziții comune”, într-un moment tensionat
Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că intenționează să construiască, în zilele următoare, o poziție comună cu președintele francez Emmanuel Macron, în încercarea de a relansa axa Paris–Berlin și de a obține un progres în relația cu Washingtonul.
Numai că acest demers vine după luni de frustrări reciproce, suspiciuni și conflicte nerezolvate.
Diplomații francezi privesc cu îngrijorare asertivitatea tot mai accentuată a Berlinului, care pare să se poziționeze drept liderul de facto al Europei.
De cealaltă parte, oficialii germani sunt tot mai iritați de Franța, invocând blocajul în programul comun de avion de luptă, opoziția Parisului față de acordul UE–Mercosur și abandonarea planului de utilizare a activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei.
Macron versus Merz: două stiluri diferite în relația cu Trump
Diferențele dintre cei doi lideri au devenit evidente după ce Trump a amenințat cu impunerea de tarife statelor UE care s-ar opune preluării Groenlandei. Macron, fidel unei tradiții gaulliste de afirmare a autonomiei europene față de SUA, a cerut un răspuns dur, inclusiv folosirea Instrumentului Anti-Coerciție – așa-numita „bazooka” comercială a UE.
Merz, un atlantist declarat, a adoptat o abordare mult mai temperată, mizând pe dialog și pe posibilitatea de a-l convinge pe președintele american să renunțe la escaladare. Luni, cancelarul german a recunoscut public diferența de ton: Franța „a vrut să reacționeze puțin mai dur decât noi”, a spus el, explicând că Parisul este mai puțin expus riscurilor unui război comercial total cu SUA.
Germania, divizată intern. Franța, tot mai iritată
Un obstacol major în calea unei poziții comune este divizarea internă a guvernului german. În timp ce Macron promovează ideea activării Instrumentului Anti-Coerciție, semnalele venite de la Berlin sunt contradictorii.
„Diferiți politicieni germani spun lucruri diferite”, a declarat un diplomat european citat de Politico. „Dacă îl asculți pe ministrul de Finanțe, spune că ar trebui să o facem”, a adăugat acesta, făcând referire la sprijinul exprimat de Lars Klingbeil pentru abordarea franceză.
În schimb, ministrul de Externe s-a arătat mult mai rezervat, deși „ambasadorul lor le spusese colegilor, cu doar câteva zile înainte, că bazooka ar trebui să fie pe masă”.
„Motorul franco-german nu a produs nimic”
Chiar dacă Merz mizează pe o aliniere rapidă cu Macron pentru gestionarea crizei generate de Trump, problemele structurale din relația franco-germană sunt mult mai adânci. „În ultimele șase luni, motorul franco-german nu a produs nimic”, a declarat un oficial UE, sub protecția anonimatului.
Schimbarea raportului de putere alimentează tensiunile.
Germania se pregătește să construiască o armată semnificativ mai mare decât cea franceză și este așteptată să fie singura economie din UE aflată în top 10 mondial în 2050. În timp ce Macron este constrâns de datoria publică ridicată și de instabilitatea politică internă, Merz își asumă tot mai des un rol central pe scena europeană.
Ucraina, Mercosur și bătălia pentru industrie
Frustrările germane sunt alimentate și de diferențele de abordare privind sprijinul pentru Ucraina.
Berlinul consideră că Franța contribuie semnificativ mai puțin decât Germania, în ciuda ambițiilor declarate de lider pe acest dosar.
Tensiunile au explodat recent în dezbaterea privind împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Franța a propus ca fondurile să fie folosite pentru achiziția de armament european, în beneficiul industriei franceze. Germania a cerut, în schimb, ca prioritate să aibă companiile din statele care au contribuit cel mai mult la sprijinirea Kievului. „Acesta este un «f*ck you» destul de clar adresat Parisului”, a spus un diplomat UE citat de Politico.
La acestea se adaugă conflictul privind acordul UE–Mercosur și blocajul proiectului comun de avion de luptă FCAS, evaluat la 100 de miliarde de euro.
Potrivit unui parlamentar german, companiile franceze exercită „presiuni masive”, iar discuțiile au ajuns până la ipoteza dezvoltării unui avion de luptă fără producătorul francez Dassault Aviation – scenariu considerat „un dezastru”.
Umbra extremei drepte
Toate aceste tensiuni sunt amplificate de contextul politic din Franța. Rassemblement National (extrema dreaptă) conduce în sondajele pentru alegerile prezidențiale de anul viitor, iar această perspectivă influențează deja discuțiile franco-germane în domeniul apărării.
„Posibilitatea ca Rassemblement National să ajungă la putere apasă deja greu asupra discuțiilor franco-germane în materie de apărare”, a declarat Jacob Ross, cercetător la German Council on Foreign Relations, un think tank german de politică externă și securitate.