Economia germană are nevoie disperată de un impuls în 2026, după ani de recul. Totuși, chiar dacă guvernul federal promite investiții masive, economiștii rămân sceptici.
Germania se află în mijlocul unui declin economic prelungit. Fosta putere economică a Europei este în recesiune din finalul anului 2022, iar pentru 2025, creșterea economică se arată a fi modestă, de aproximativ 0,1%. Orice revenire a economiei germane pe creștere, în 2026, este de așteptat să fie mai lentă și mai slabă decât se anticipa anterior, potrivit mai multor prognoze economice.
Deși mulți economiști cred că în 2026 economia va reveni la o creștere mai solidă, speranțele unei redresări rapide se estompează pe fondul îndoielilor legate de amploarea și eficiența planului de investiții anunțat la Berlin de cancelarul Friedrich Merz.
Înainte de Crăciun, banca centrală federală a redus prognoza de creștere pentru 2026 la 0,6%, față de estimarea anterioară din iunie, de 0,7%. În schimb, Bundesbank a majorat prognoza pentru 2027 la 1,3%, anticipând că ritmul activității economice va începe să se accelereze din al doilea trimestru al anului 2026. Nu este singura analiză care vorbește despre perspective modeste. Institutul german pentru cercetare economică ifo și-a revizuit recent în scădere estimarea de creștere pentru 2026, la 0,8%.
”Economia germană se adaptează doar lent și cu costuri ridicate la schimbarea structurală prin inovație și noi modele de afaceri”, este de părere Timo Wollmershäuser, șeful departamentului de prognoze al institutului ifo.
Au fost mai multe direcții dinspre care economia Germaniei a fost lovită în ultimii ani. Invazia Rusiei în Ucraina a scos la iveală dependența excesivă de gazul rusesc. Renunțarea la acesta s-a dovedit costisitoare și dificilă.
În același timp, modelul german bazat pe exporturi a fost afectat de tarifele impuse de SUA și de schimbarea relațiilor geopolitice cu China, care timp de ani de zile a fost principala piață pentru Germania. Beijingul concurează acum Germania (și uneori chiar o depășește) în mai multe sectoare în care, anterior, Republica Federală era un furnizor important pentru piața globală, în special în industria auto.
La baza acestor dificultăți stau dezindustrializarea și subinvestițiile cronice. În plus, reguli fiscale rigide au limitat investițiile timp de decenii, cu efecte directe asupra infrastructurii și digitalizării.
Promisiunea unor cheltuieli guvernamentale masive
Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Merz, a ajuns la putere, în urma alegerilor din februarie 2025, în parte datorită angajamentului de a lansa un amplu program de împrumuturi și investiții. Cancelarul Merz a modificat legislația privind îndatorarea statului pentru a putea promova planuri de investiții de până la o mie de miliarde de euro în apărare și infrastructură, în următorul deceniu. Persistă, însă, îndoieli în Germania (și în afara ei) cu privire la eficiența reală a acestor cheltuieli.
În noiembrie, Consiliul German al Experților Economici (SVR), format din cinci membri și care oferă consultanță independentă guvernului, a publicat o evaluare sumbră a perspectivelor de creștere și a avertizat asupra planurilor de cheltuieli. Consiliul a avertizat că guvernul riscă să ”irosească” investițiile, deoarece o parte prea mare din noile fonduri este folosită pentru pensii și cheltuieli sociale. Sunt critici formulate și de Bundesbank, dar și de mai multe institute de cercetare economică.
Dacă guvernul nu își schimbă direcția, ”oportunitățile de creștere ar putea fi pierdute, iar sustenabilitatea pe termen lung a datoriei statului german ar putea fi pusă în pericol”, se arată în raport.
Multe prognoze economice pentru 2026 depind de succesul potențial al planului Merz de o mie de miliarde de euro. Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, se așteaptă ca economia să înceapă să accelereze din al doilea trimestru al anului 2026, ”în principal, datorită cheltuielilor guvernamentale și unei relansări a exporturilor”. Odată ce impulsul fiscal va deveni vizibil din a doua jumătate a acestui an, ”cheltuielile suplimentare pentru apărare și infrastructură vor duce la o creștere accentuată a cererii guvernamentale”.
În prognoza sa, Deutsche Bank a exprimat îndoieli privind viteza de implementare a programului de investiții și capacitatea acestuia de a avea un impact durabil asupra creșterii Produsului Intern Brut. ”Deși expansiunea fiscală este probabil să genereze un stimul de scurtă durată, impactul său asupra creșterii potențiale ar putea fi limitat”, se arată într-o notă a băncii comerciale. ”Acest lucru se datorează faptului că o mare parte din datoria suplimentară va fi folosită pentru cheltuieli sociale mai mari și subvenții.”
Nu doar Germania mizează pe un impuls generat de această expansiune fiscală. Un sondaj recent realizat de cotidianul britanic Financial Times în rândul a 88 de economiști arată că mulți consideră că speranțele mai largi ale Europei privind redresarea economică depind de planul german.
Sondajele recente privind starea de spirit a mediului de afaceri nu indică un optimism pronunțat. Multe companii rămân pesimiste în privința primei jumătăți a anului care tocmai a început. Totuși, există percepția unei îmbunătățiri lente: aproximativ 40% dintre cele 49 de asociații de afaceri chestionate de Institutul Economic German (IW) în ultimele săptămâni ale lui 2025 se așteaptă la creșteri ale vânzărilor și producției în 2026, în timp ce alte 40% anticipează o evoluție similară celei actuale.
Mai multe zile lucrătoare, un impuls modest
Un posibil factor de sprijin pentru creșterea economică în 2026, care nu este inclus în prognoza Bundesbank, ține de numărul mai mare de zile lucrătoare. Potrivit Oficiului German de Statistică, angajații din Germania vor avea în medie 250,5 zile de lucru în 2026, cu 2,4 mai mult decât în 2025 și cel mai ridicat nivel din 2022 încoace. Creșterea se datorează faptului că mai multe sărbători legale vor cădea în weekend în 2026.
Banca ING estimează că acest plus ar putea adăuga până la 0,3% la PIB-ul Germaniei, dar avertizează că nu este vorba despre o tendință pe termen lung. Specialiștii de la IW, care includ deja acest factor în calculele lor, prognozează o creștere de 0,9% pentru 2026.
Îngrijorări legate de datorie
Dincolo de anul în curs, una dintre marile necunoscute rămâne nivelul datoriei publice a Republicii Federale. În noiembrie, când SVR a avertizat asupra planurilor de cheltuieli ale guvernului, acesta a estimat că datoria publică ar putea ajunge la 85% din PIB până în 2035, de la 63% în prezent. Or, dacă oportunitățile de creștere sunt ratate, ”sustenabilitatea pe termen lung a datoriei statului german ar putea fi pusă în pericol”.
Împrumuturile contractate de noul guvern german ar urma să depășească 180 de miliarde de euro în 2026, adică peste 4% din PIB. Executivul estimează că deficitul bugetar (diferența dintre cheltuielile și veniturile statului) va ajunge anul acesta la 4,75% din PIB.
Deutsche Bank, printre altele, a atras atenția că, pe măsură ce costurile cu pensiile și dobânzile vor crește semnificativ în anii următori, nivelul datoriei și planurile de îndatorare pe termen lung ale Germaniei vor fi supuse unei presiuni tot mai mari. ”În contextul restrângerii marjei bugetare, negocierile pentru bugetul din 2027 ar putea deveni un nou test al coeziunii guvernamentale”, avertizează banca.
Autor: Arthur Sullivan