SRI se va implica în lupta anticorupție, potrivit viitoarei Strategii de Apărare a Țării. Acest serviciu secret a mai făcut-o cu rezultate relative și efecte grele pe termen lung.
Președintele Nicușor Dan a prezentat Strategia de Apărare a Țării până în 2030, urmând ca documentul să fie adoptat peste două săptămâni în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și apoi votat în plenul Parlamentului. Între timp se află în dezbatere publică, în așa fel încât să poată fi îmbunătățit cu eventuale sugestii făcute de experți în domeniu sau de diferite alte analize care vor apărea pe marginea acestui text.
Strategia de Apărare a Țării este propusă la începutul fiecărui mandat prezidențial și prezintă o privire de ansamblu a țării dinspre vulnerabilitățile și riscurile interne și externe.
Strategia poate fi schimbată în cazul unor evenimente care modifică radical peisajul de securitate al țării. De altfel, România este probabil ultima țară din vecinătatea Ucrainei care nu și-a schimbat Strategia de Apărare după ce Rusia a început războiul.
Marţi, de pildă, când a fost depistată drona rusească de la Grindu și avioanele nu au putut fi ridicate de la sol din cauza ceții, România părea că nu are alte soluții, iar când a fost întrebat, președintele nu a putut lămuri situația.
Rusia rămâne inamicul numărul 1 al țării din exterior, în vreme ce din interior corupția avansează până aproape de masa Guvernului, după cum arată ultimele anchete ale DNA. În ultimii ani, însă, instituția a fost în adormire, iar recent Înalta Curte a scos nevinovați mai mulți politicieni acuzați de corupție.
Nicușor Dan a subliniat că serviciile secrete vor trebui să se implice pentru combaterea fenomenului, dar că ele nu vor interveni deloc pe timpul cercetării penale: „activitatea de cercetare este desfășurată de parchet și judecată de magistrați. Orice interferență este ilegală”.
Teoretic, așa s-a întâmplat și atunci când fostul președinte Traian Băsescu a declarat corupția risc pentru securitatea națională, practic, ofițerii Serviciului Român de Informații au fost destul de implicați inclusiv în anchetarea cazurilor după cum s-a dovedit ulterior.
O serie de riscuri și vulnerabilități din actualul proiect al Strategiei sunt preluate din documentele anterioare, ceea ce demonstrează că unele amenințări, riscuri, vulnerabilități nu doar că nu au fost rezolvate vreodată, dar chiar s-au accentuat: degradarea educației, accesul complicat la serviciile de sănătate, felul defectuos în care funcționează Justiția, modalitatea de apărare a țării în cazul unei invazii, infrastructura virtuală și nu numai.
- Nicușor Dan: „Corupția va fi tratată ca o problemă de securitate națională”. Schimbări majore în strategia de apărare
- De ce a legat Nicușor Dan corupția de atacul hibrid al Rusiei?
În privința Apărării, Nicușor Dan a recunoscut că încă nu are o soluție pentru înlocuirea militarilor americani de elită retrași de la baza Mihail Kogălniceanu, dar că România negociază cu mai multe state, pe care nu le-a numit.
Strategia de Apărare subliniază necesitatea modificării legislației legată de securitatea națională și a doctrinei militare, cu toate că lista lungă a documentelor care trebuiau modificate de urgență după invazia rusească din Ucraina a fost abandonată intenționat în sertarele parlamentarilor.
În mod surprinzător, la aproape patru ani de la începerea războiului de lângă noi, România vrea brusc să-și facă o strategie la Marea Neagră, după ce Statele Unite tocmai au adoptat propria strategie despre zona pontică. Dezvoltarea „capabilităților de Apărare” și rămânerea sub scutul militar al UE și NATO, mărirea numărului de rezerviști, pregătirea pentru aceste vremuri în care înarmarea a revenit la modă, iar ordinea internațională e pe cale să se schimbe sunt provocări punctate de autorii Strategiei de Apărare.
Documentul recunoaște că țara e amenințată de ceea ce face Rusia pe plan militar, economic, social, de extinderea conflictului din Ucraina, de atacurile cibernetice, de diferite acțiuni de spionaj inclusiv prin intermediari și metode virtuale.
Ce state sunt cele mai de temut? Documentul nu precizează. S-ar subînțelege că ar fi Rusia, în vreme ce China apare în această Strategie mai degrabă ca subiect descriptiv al noului ansamblu geopolitic.
Președintele vorbește cu precauție despre relația cu Beijingul, dar nu ezită să spună cât de grav e faptul că accesul la „resurse critice” nu e deloc ușor, în vreme ce perturbarea infrastructurilor importante și sabotajele au devenit locuri comune.
Radicalizarea populației în Europa în general și în România în special, accentuarea instabilității în estul continentului, mai ales în Balcani, migrația ilegală, asigurarea securității energetice, prelungirea războiului și amânarea integrării Republicii Moldova și a Ucrainei în UE sunt toate riscuri la adresa țării.
Cele 40 de pagini ale Strategiei de Apărare sugerează o lume în pragul haosului și o Românie aflată pe marginea prăpastiei care cu greu se va putea salva.