Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat luni că noul document privind Strategia Națională de Apărare a Țării va fi finalizat și adoptat până la 26 noiembrie, la împlinirea a șase luni de la preluarea mandatului său.
Șeful statului a precizat că documentul introduce două modificări majore: o atenție sporită asupra războiului hibrid și o „atacare frontală” a corupției, considerată o vulnerabilitate de securitate națională.
„Consilierul pentru securitate națională, domnul Diaconescu, a făcut o corespondență cu toate instituțiile care au atribuții pe securitate națională. S-au strâns două dosare și, din toate opiniile, a elaborat un document prealabil pentru moment, la care ne mai uităm încă o dată cu toții, după care el va fi trecut prin CSAT și apoi trimis Parlamentului. Termenul de 26 noiembrie, când sunt cele șase luni de la investirea mea ca președinte, va fi respectat”, a explicat Nicușor Dan pentru stiriprotv.ro.
Președintele a subliniat că România trebuie să abordeze cu mai multă seriozitate amenințările de tip hibrid, precum atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și influența Federației Ruse în spațiul online.
„Trebuie să ne uităm cu mult mai multă atenție la ceea ce se numește război hibrid, adică atacuri cibernetice, proceduri de dezinformare sistematică, influența în spațiul rețelelor sociale a Federației Ruse. (…) A doua schimbare, pe care mi-o doresc foarte mult, este atacarea frontală a fenomenului corupției, cu toate precauțiile necesare, pentru că am avut o lungă discuție în societate despre interferența Serviciului Român de Informații în activitatea Parchetului”, a declarat șeful statului.
Implicarea SRI
Nicușor Dan a afirmat că dorește ca Serviciul Român de Informații să se implice mai activ în prevenirea și identificarea cazurilor de corupție, însă fără a interfera cu activitatea Parchetului.
„Vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații, dar să existe o demarcație clară între servicii și Parchet. În esență, rolul Serviciului de Informații este să producă informații cât mai consistente, astfel încât, din momentul în care o informație este transmisă către Parchet, SRI să nu mai aibă de-a face cu respectiva chestiune, iar Parchetul să înceapă să cerceteze presupusa infracțiune de corupție”, a precizat președintele.
Despre interceptări: „Avem o separare foarte clară”
Șeful statului a explicat și limitele legale ale interceptărilor, subliniind că acestea pot fi realizate de SRI doar în baza unui mandat de siguranță națională emis de Înalta Curte.
„În ceea ce privește interceptările, legislația este foarte clară: ele se pot face de către SRI doar pe un mandat de siguranță națională emis de judecătorii de la Înalta Curte. Pe de altă parte, interceptările necesare într-un proces de cercetare penală trebuie dispuse tot de judecător, dar sunt în sarcina Parchetului. Deci avem o separare foarte clară”, a spus Nicușor Dan.
El a adăugat că este „foarte optimist” că noua strategie va consacra corupția drept o amenințare la adresa securității naționale.
Cum vede președintele contribuția SRI
Întrebat ce rol concret ar trebui să aibă SRI, Nicușor Dan a explicat că serviciul dispune de resurse umane și expertiză valoroasă pentru identificarea zonelor vulnerabile.
„SRI-ul este o instituție care are foarte multe competențe în zona de informații, competențe practice, nu doar atribuții. Sunt oameni care cunosc foarte bine mediul social, politic, economic și care pot, prin natura meseriei lor, să cunoască și să acceadă la zone de corupție pe care să le transfere Parchetului”, a arătat președintele.
El consideră că acest proces se poate face atât la cererea procurorilor, cât și din inițiativa proprie a SRI.
„Și din propria inițiativă, pentru că - și sunt foarte optimist că asta va fi în Strategia de securitate națională - corupția va fi o preocupare care poate să afecteze securitatea națională”, a conchis Nicușor Dan.