România, exact în momentul în care situația din Marea Neagră a devenit tensionată, rămâne fără perspectiva unei modernizări și consolidări a marinei militare, cea mai slab dezvoltată armă de apărare a țării.
„Autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale a aprobat luni, 7 august, anularea procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esențial <Corvetă multifuncțională>, propusă prin raport de comisia de evaluare constituită”, se arată într-un comunicat emis de Ministerul Apărării în data de 8 august.
După o nesfârșită poveste de corupție, conflicte de interese economice și politice, achiziționarea celor patru vase de luptă s-a încheiat printr-o renunțare.
Miza a fost un miliard de euro, iar tehnologia era una la nivelul anului 2019, cele două companii care au concurat pentru realizarea corvetelor fiind Damen Group din Olanda și Naval Group din Franța.
„Decizia de anulare a procedurii … a fost luată … întrucât ofertantul declarat câștigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă și nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor”, se arată în comunicatul ministerului.
Cu alte cuvinte, nici olandezii, nici francezii nu au mai dorit să continue afacerea.
„Contractul a fost negociat la un anumit preț și probabil că până acum a crescut atât de mult, încât nu se mai poate realiza”, a declarat Nicolae Ciucă, actualul președinte al Senatului, fost premier și ministru al Apărării.
O reușită ucraineană care contestă dominația navală a Rusiei în Marea Neagră
În urmă cu cinci zile, vasul militar rusesc Olenogorski Gorniak, aflat în rada portului Novorossisk, a fost lovit de o dronă navală ucraineană, fiind scos din uz.
Atacul, desfășurat la o distanță de 500 de mile, 800 de kilometri, pe mare, de portul ucrainean Odesa, reprezintă un moment de cotitură în ce privește raportul de forțe din Marea Neagră.
VIDEO. Filmare transmisă de pe drona ucraineană în timp ce se îndreaptă spre țintă și o lovește - Sursa: Telegram/ Ucraina
Faptul că militarii Kievului au reușit să dezvolte drone navale care pot avea o rază de acțiune de până la 1.000 de kilometri pune sub semnul întrebării dominația masivei și numeroasei flote rusești în acest spațiu maritim.
Problema Rusiei ține și de contextul geografic, Marea Neagră fiind una, aproape, închisă, comunicând prin două strâmtori - Bosfor și Dardanele, cu Marea Mediterană.
Dezvoltarea unor drone cu o rază de acțiune de 1.000 km pune în pericol orice navă militară aflată în acest lac uriaș, în care există puține spații de manevră și protecție naturală pentru marile nave de luptă.
Cel puțin o perioadă de câțiva ani, până la dezvoltarea unor sisteme de apărare antidronă, navele militare vor fi extrem de expuse și lipsite de eficiență în Marea Neagră, sugerează mai mulți experți.
„Deoarece marina ucraineană a folosit toate mijloacele disponibile, inclusiv vehiculele fără pilot, a obținut un avantaj strategic. Am forțat flota inamică să se deplaseze la est de Crimeea și am negat activitatea operațională a Rusiei în partea de nord-vest a Mării Negre, chiar și pe cea din apropierea porturilor din peninsulă”, a anunțat Oleksi Neizpapa, viceamiral al Forțelor Navale din Ucraina.
Atacul din portul Novorossisk arată că vasele militare rusești sunt expuse chiar și în zona estică a Mării Negre.
În acest nou context favorabil, cu o Rusie debusolată de atacul dronelor, cu Ucraina care a obținut un avantaj strategic și Turcia care nu vrea să se implice într-un conflict naval, România nu poate obține niciun avantaj. Nu are cu ce.
O nouă strategie americană
La sfârșitul lunii iulie, Senatul SUA a adoptat legea „Securitatea Mării Negre”, o prevedere care are ca scop promovarea siguranței în regiune.
„Statele riverane… sunt esențiale în contracararea agresiunii guvernului Federației Ruse și contribuie la securitatea colectivă a NATO”, se arată într-un articol introductiv al legii.
„Nu mai târziu de 180 de zile după data promulgării prezentei legi, Consiliul Național de Securitate, în coordonare cu Departamentul de Stat, Departamentul de Apărare și alte departamente și agenții federale relevante, este autorizat să dispună… o strategie de creștere a asistenței de securitate pentru statele de la Marea Neagră, cu accent pe Ucraina, România, Bulgaria, Moldova și Georgia”, se arată în alt articol al legii adoptate de Senatul SUA.
Autoritățile din România au reacționat cu entuziasm față de votul din Congresul american, importanța strategică pe care o dau SUA Mării Negre poate schimba raportul de forțe din regiune.
„Votul este un nou semnal al sprijinului puternic și bipartizan de care se bucură securitatea Mării Negre în Congres ca regiune de importanță strategică pentru comunitatea euro-atlantică. Acesta se adaugă la deciziile importante care conturează un cadru strategic pentru abordarea administrației SUA în regiunea Mării Negre, inclusiv un dialog și o consultare strânsă cu România”, se arată într-un comunicat publicat de Ministerul de Externe din țara noastră.
Există posibilitatea, neconfirmată oficial, ca renunțarea Bucureștiului la contractele pentru corvete să aibă legătură și cu adoptarea acestei legi din SUA, dar și cu dezvoltarea unei noi strategii militare integrate cu NATO pentru securitatea Mării Negre, în contextul invadării Ucrainei de către Rusia.
Dronele vor schimba regulile
„Ce se întâmplă în Marea Neagră? Dronele vor schimba regulile jocului, readucând apele sub jurisdicție cu drepturi depline a tuturor statelor riverane, distrugând valoarea flotei rusești. De fapt, dronele vor impune pentru toți dreptul internațional al mării”, a anunțat Mihailo Podoliak, consilierul de securitate a președintelui Zelenski, la scurt timp după ce drona ucraineană a distrus vasul de luptă rusesc.
Mesajul poate fi considerat de unii strategi militari puțin prea optimist, dar incapacitatea Rusiei de a-și impune superioritatea navală în Marea Neagră e o realitate, iar noile tehnologii vor limita influența Kremlinului în regiune.
