La jumătatea lunii mai, reprezentanții armatei ucrainene au anunțat lansarea unei noi drone navale, Toloka TLK-150. Aceasta seamănă, mai degrabă, cu o torpilă de submarin, dar e autonomă, deplasându-se puțin sub suprafața apei.
De la începutul conflictului, Ucraina a avut un dezavantaj important în ce privește defensiva marină. Flota Rusiei era imensă, masivă și considerată a fi stăpâna Mării Negre.
Dar această superioritate a primit o lovitură puternică în 14 aprilie 2022, atunci când crucișătorul Moskva, nava amiral al flotei ruse din Marea Neagră s-a scufundat în urma unui atac cu proiectile, lansat de ucraineni de la țărm.
18 nave ruse, de dimensiuni mai mari sau mai mici au fost scoase din luptă de forțele ucrainene de la începutul conflictului, fără a avea loc vreo confruntare pe mare.
Militarii Kievului, în lupta cu navele ruse, au folosit artileria și dronele.
Loviturile primite de podul Kerci, în dimineața zilei de luni, 17 iulie, au fost executate cu ajutorul a două drone maritime, operate de la distanță de militarii ucraineni.
Al doilea atac asupra celui mai important obiectiv strategic din peninsula Crimeea a provocat reacții amestecate la Moscova – de la furie și promisiuni de răzbunare, la stânjeneală și tăcere.
Pe principalele canale de Telegram din Rusia, care au publicat informații despre conflict, nu se discută despre faptul că podul a fost scos din uz o perioadă lungă de timp, ci mai mult despre faptul că nu e suficient de bine păzit.
Pentru a doua noapte la rând, forțele Kremlinului au atacat Odessa cu drone iraniene, provocând „ore de coșmar”, cum a declarat un oficial ucrainean, citat de Reuters.
Oficialii ruși au anunțat că au distrus mai multe depozite unde se aflau drone navale, confirmând faptul că raidurile au legătură cu atacul asupra construcției de peste strâmtoarea Kerci.
Brave 1 este o platformă online, lansată de forțele militare ucrainene, la scurt timp după începerea războiului, unde mai mulți ingineri, programatori, experți și proiectanți dezvoltă noi tipuri de arme pe care guvernul ucrainean le finanțează și, apoi, le produce.
Toloka TLK-150 este a patra generație de drone navale dezvoltate de Ministerul Apărării din Ucraina, folosind proiecte și tehnologie realizată prin colaborarea experților de pe platforma Brave 1.
Din primele date ajunse la cunoștința publicului după anchetele efectuate de ruși, dar și după reacția acestora, atacul asupra podului Kerci a fost efectuat cu drone din ultima generație, care rulează puțin sub suprafața apei, lovind pilonii de susținere și provocând cele două explozii.
Dronele sunt autonome, programate să urmeze un traseu specific pentru a lovi o anumită țintă, având o putere de distrugere mare.
Atacul asupra podului Kerci a fost o operațiune desfășurată de Forțele Armate ale Ucrainei (AFU) și de Forțele Navale ale Ucrainei, folosindu-se drone navale, relatează Ukrainian Pravda și RBC Ucraina.
În mod neoficial, autoritățile de la Kiev au confirmat faptul că s-au aflat în spatele acțiunii, iar folosirea dronelor Toloka TLK-150 e extrem de probabilă pentru că acestea nu au fost detectate de sistemele de pază rusești, ceea ce sugerează că au rulat sub nivelul apei.
După operațiunea serviciilor speciale ucrainene din octombrie 2022, atunci când un camion încărcat cu explozibil a fost detonat pe Podul Crimeii, Vladimir Putin a luat măsuri excepționale, trecând paza obiectivului în subordinea FSB, întărind măsurile de protecție prin mărirea efectivelor, dotând militarii implicați cu echipamente sofisticate de monitorizare.
Cu toate pregătirile, ucrainenii au reușit să atace din nou podul, schimbând strategia, folosind arme greu de detectat.
Drona Toloka TLK-150 are o lungime de 2,5 metri, o rază de acțiune de 100 de kilometri. Se deplasează fiind propulsată de un motor electric, iar capacitatea de încărcare cu explozibil este între 20 și 50 de kilograme, se arată într-un raport al Defense Express, o publicație specializată în analizarea echipamentelor militare.
„Dronele marine din clasa TLK se deplasează subacvatic, fiind, astfel, mai greu de reperat și mai puțin vulnerabile la armele anti-navă și mitralierele rusești. De asemenea, faptul că se pot deplasa sub suprafața apei înseamnă că drona poate lovi navele inamice mai jos de linia de plutire, ceea ce provoacă mai multe daune vaselor care transportă rachetele de croazieră Kalibr, lansate de Rusia de pe mare, angajate în bombardamentele asupra orașelor ucrainene”, precizează raportul din publicația militară citată.
Platforma Brave 1 dezvoltă încă două drone din clasa TLK, una cu o rază de acțiune de 1.200 de kilometri și o lungime de 6 metri, e vorba de modelul 400, și o alta cu o rază de acțiune de 2.000 de kilometri și o lungime de 12 metri, modelul 1.000, anunță Defense Express.
Cu toate că se știu puține despre dronele folosite, operațiunea forțelor ucrainene reprezintă un mare succes. Noile arme le oferă posibilitatea să pună în pericol vasele ruse și să conteste superioritatea Kremlinului în Marea Neagră.
De asemenea, cel de-al doilea atac asupra Podului Crimeea îl pune pe Putin într-o situație dificilă, acesta nereușind să dezvolte o forță militară capabilă să apere un obiectiv strategic atât de important pentru Rusia.
Filmările și imaginile publicate în zilele de 17 și 18 iulie pe rețeaua socială Telegram, foarte populară în Rusia, prezintă o serie de ambuteiaje și accidente care au avut loc pe autostrada E58, Mariupol - Melitopol - Herson, principala linie logistică care leagă Rusia de sudul Ucrainei.
Autoritățile de ocupație susțin că au redus traficul la punctele de control dintre Crimeea și regiunea Herson, din sudul Ucrainei. De asemenea, forțele ruse au propus rute alternative și locuri de staționare de-a lungul noilor trasee pentru turiștii care se refugiază din Crimeea spre Rusia, prin regiunile Zaporojie și Donețk, dar acestea sunt periculoase, aflându-se într-o zonă de război, anunță un raport al Institutului pentru Studiul Războiului.
Avarierea gravă a podului i-a determinat pe mii de turiști ruși, aflați în vacanță în Crimeea, să se întoarcă în Rusia pe un drum ocolitor, expus artileriei ucrainene și mai lung cu câteva sute de kilometri.
În data de 18 iulie, autoritățile ruse au deschis traficul pe podul Kerci pe o singură bandă, promițând că începând cu data de 15 septembrie se va putea circula pe ambele benzi. Până atunci, deplasarea automobilelor pe pod va fi restricționată.
Atacul cu drone asupra principalului obiectiv strategic din Crimeea a izolat peninsula de Rusia, oferind un nou avantaj strategic forțelor ucrainene.
Acestea duc o campanie susținută de distrugere a infrastructurii militare ruse din acest teritoriu pentru a restrânge capacitatea Kremlinului de a aproviziona forțele de pe frontul de sud.
