Gruparea de gherilă Ateș acționează în spatele liniilor ruse, iar mulți tineri sunt gata să lupte contra rușilor dacă primesc arme, dau asigurări liderii comunității tătare din Crimeea.
Tinerii tătari din Crimeea sunt gata să lupte pentru eliberarea peninsulei ocupate de Putin, susține un lider al acestei comunități etnice, potrivit The Guardian.
Mustafa Djemilev, considerat părintele mișcării tătare din Crimeea, a declarat că gruparea de gherilă Ateș, formată din partizani tătari, ucraineni și ruși, operează împotriva trupelor Moscovei în peninsulă și în alte regiuni ocupate ale Ucrainei.
Ateș înseamnă "foc" în tătară. Gruparea a fost creată în septembrie, având ca prim rol îndeplinirea actelor de sabotaj împotriva forțelor ruse.
Nu există nicio dovadă a vreunei legături cu atacul de luni dimineață asupra podului Kerci, însă gruparea susține că a dat mai multe atacuri de mică amploare, aruncând în aer puncte de control rusești, incendiind barăci ale armatei ruse și oferind informații prețioase serviciilor secrete ucrainene.
Ateș a acuzat recent trupele ruse că au plantat mine în combinatul chimic Krîmskîi Titan din Armiansk, în nordul Crimeii. O explozie produsă acolo ar împrăștia un nor de amoniac în zona podului terestru dintre peninsulă și Ucraina.
Tătarii vor să scape de ruși
Comunitatea tătară din Crimeea, care numără 300.000 de oameni, s-a aflat în centrul mișcării de rezistență împotriva ocupației ruse din 2014, când Moscova a anexat peninsula, îndeosebi din cauza experienței pe care a avut-o de-a lungul istoriei în raport cu Rusia. După anexarea Crimeii din 1783 de către Imperiul Rus, tătarii au fost persecutați, iar procesul de epurare etnică a continuat în perioada Uniunii Sovietice.
În 1944, Stalin a deportat întreaga populație tătară din Crimeea, în cea mai mare parte în Uzbekistan. Inclusiv familia lui Djemilev a trecut prin această experiență, când el avea doar șase ani. Activist pentru drepturile omului, acesta a fost urmărit de autorități și închis în colonii penitenciare din Rusia. În prezent, Djemilev nu mai este președintele Adunării Tătarilor din Crimeea, Mejlis, dar a rămas membru al parlamentului Crimeii și un important lider al comunității.
Mustafa Djemilev susține că pe 12 martie 2014, la două săptămâni după ce "omuleții verzi" ai lui Putin au invadat Crimeea fără însemnele Rusiei pe uniforme și cu patru zile înainte de "referendumul" organizat în peninsulă pentru întărirea "independenței" Crimeii, a fost sunat de Vladimir Putin.
"Mi-a spus că îi consideră pe tătarii din Crimeea pacifiști și că speră că nu vor fi violențe. I-am spus: numai puțin, nu este violență când îți aperi drepturile civile în țara ta. Dar când cizma dușmanului îți calcă pământul, e cu totul altă treabă", a povestit Djemilev, aflat la Kiev, pentru ziarul britanic.
"Nu mai vrem o altă Ialtă"
Djemilev spune că tătarii duc greul ocupației ruse. Ei reprezintă 13% din populația peninsulei, dar 85% din arestările politice și perchezițiile ilegale sunt îndreptate împotriva lor. Activiștii pentru drepturile tătarilor au fost răpiți - 49 dintre ei încă n-au fost găsiți, iar până acum s-au descoperit doar opt trupuri. Mulți politicieni și activiștii tătari au fost închiși.
În ciuda persecuției la care sunt supuși, dacă tătarii simt că eliberarea e aproape, numărul partizanilor va crește semnificativ. "În acest moment, în jur de 1.000 de tineri sunt gata să treacă la luptă imediat cum ajunge armata ucraineană, dacă reușesc să facă rost de arme", a spus Djemilev.
Refat Ciubarov, actualul președinte al Mejlis, a avertizat că viitorul Crimeii nu trebuie negociat de marile puteri fără participarea populației locale. "Nu mai vrem o altă Ialtă", a spus el, referindu-se la înțelegerea din '45, din orașul de pe țărmul Crimeii, când Franklin Roosevelt și Winston Churchill au acceptat promisiunea strâmbă a lui Stalin că va organiza alegeri libere în Europa de Est. El a adăugat că "mii" de tătari din Crimeea sunt gata să lupte împotriva rușilor.
Asemenea partizanilor ruși care luptă împotriva regimului Putin pe teritoriul Rusiei, rolul militar al voluntarilor tătari în Crimeea poate fi un mod eficient de a pune presiune asupra Moscovei fără a-i alarma pe aliați, care se tem de o reacție extremă a Kremlinului, consideră autoritățile ucrainene.
"Tătarii au o importanță extremă în viitoarea eliberare a Crimeii, ideologic, politic și din alte puncte de vedere. Sunt foarte activi și eficienți în pregătirea pentru viitoarea eliberare a Crimeii", a spus Mihailo Podoliak, consilierul președintelui ucrainean Zelenski, adăugând că Djemilev și Ciubarov cooperează cu președinția și guvernul Ucrainei pentru aceste pregătiri.
"Tătarii din Crimeea sunt în forțele armate ale Ucrainei și au un rol activ în operațiunile partizanilor din Crimeea. Există o vastă rețea în Crimeea acum, ei sunt foarte utili. Unele incidente care se întâmplă acum acolo sunt o dovadă", a mai spus Podoliak.
Zelenski nu le dă speranțe tătarilor
Tătarii așteaptă cu speranță sosirea forțelor ucrainene. După eliberare, își doresc o autonomie mai mare, inclusiv modificarea Constituției pentru a transforma Crimeea într-o "republică națională", ceea ce le-ar da, spun ei, un statut special. Djemilev consideră că această republică se va naște indiferent de rolul pe care comunitatea lui îl va juca în lupta de eliberare.
Cu toate acestea, e de așteptat ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să nu-și arunce armata în lupte sângeroase pentru eliberarea Crimeii doar pentru a-i acorda apoi peninsulei o autonomie necondiționată. De altfel, guvernul de la Kiev nu a făcut niciun anunț în această privință.
"Modificarea Constituției este interzisă în timpul războiului", a spus Tamila Tașeva, activistă a tătarilor din Crimeea care are rolul de reprezentant prezidențial permanent. "Sunt multe de discutat despre statutul Crimeii după eliberare, dar acum nu există o decizie finală. În acest moment, problema e suspendată", a adăugat ea.
T.D.