PSD, de la schimbarea la față la schimbarea de gând

PSD, de la schimbarea la față la schimbarea de gând

Până acum, PSD s-a retras în Opozitie de câte ori a fost țara în criză și a așteptat ca ceilalți să deconteze greutățile guvernării. Intrat acum la guvernare în plin val 4 al crizei Covid și în plină criză economică generată de prețurile la gaz și la energie electrică, PSD are șansa istorică de a dovedi că a devenit un partid frecventabil, un partid european, un partid care pune umărul la modernizarea României într-o situație grea. Pentru că până acum nu a făcut-o.

Dar până acum PSD a făcut doar două lucruri certe: s-a debarasat de talibanii lui Dragnea și și-a domolit discursul public care a devenit mai suportabil, mai comestibil.

PSD a înțeles că pandemia era un examen prea greu pentru partid și i-a lăsat pe liberali să conducă țara în vremuri grele.

Dar, dincolo de discurs, oamenii lui Ciolacu au faultat cum și cât au putut guvernarea Orban, iar loviturile date în Parlament în plină pandemie au fost nocive. Să spui că te-ai schimbat, dar să te împotrivești în Parlament măsurilor care puteau domoli pandemia doar ca adversarul tău să se încurce este o dovadă de cinism împins la extrem. Putem vorbi în acest caz de orice, numai de reformarea partidului nu.

ADVERTISING

Retras în Opoziție în perioada februarie 2020 – octombrie 2021 partidul domnului Ciolacu și-a domolit discursul pentru că amintirea lui Dragnea era vie, iar asocierea partidului cu fostul său șef la fel.

Strategia de comunicare a fost ca cei vechi și guralivi precum Firea, Olguța Vasilescu sau Codrin Ștefănescu să fie trecuți în planul doi și să li se taie microfonul.

Oameni noi precum Romașcanu, Budăi sau Manole au dus greul la televiziunile de casă ale PSD, alături de Dîncu și Ciolacu. Discursul acestora a fost mai așezat, mai potolit, iar acești comunicatori au reușit să creeze impresia că partidul a devenit altceva, că a aruncat haina veche a național-comunismului și a îmbrăcat costum european.

Acum la discursurile de audiere a noilor miniștri oamenii PSD au dovedit că nu sunt monolitul prezentat pe la televiziuni, ci că sunt aceiași oameni de dinainte, cu aceleași probleme ideologice și cu discursuri neadecvate.

Marcel Ciolacu și după el alții s-au aruncat asupra subiectului modificării PNNR, fără să știe prea bine ce și cum cu planul de redresare, deranjați că în plan sunt trecute prin grija USR reforme obligatorii de parcurs.

Nu am avut parte de o analiză aplicată pe text, atunci când PNNR era încă subiect de negociere cu comisarii UE, probabil pentru că social-democrații n-au crezut că vor ajunge la guvernare și se vor izbi de caracterul de dreapta al planului.

Probabil că deranjul generat de PNNR va fi și mai mare pe parcurs, când social-democrații vor fi obligați să voteze aceste legi indigeste pentru ei și când o singură neîndeplinire trimestrială a unui punct din foaia de parcurs a PNNR va bloca bugetul pentru întregul plan.

Din acest unghi pare că dorința liderilor PSD de a renegocia planul cu comisarii UE ține mai degrabă de neplăcerea reformelor consemnate în foaia de parcurs, care contravin nu marilor principii ideologice ale partidului, ci din cauză că PSD este legat la mâinile cu care împârțea mita electorală.

Cred că PSD a intrat la guvernare nu mânat de dorința de a moderniza România prin PNRR, ci de a fi la masă într-o poziție puternică, atunci când fluxurile de bani europeni vor veni. Acest mod de e vedea lucrurile demonstrează că partidul și-a schimbat doar discursul, nu și caracterul.

Poate că cei ce dețin firme care au fost abonate la contractele frauduloase și bănoase cu primăriile cred că PNRR este o vacă numai bună de muls, dar nu e așa.

Graba cu care Cîțu a pus pe tapet și a aprobat PNDL 3 dovedește că premierul știa cum va fi cu banii europeni și s-a grăbit să dea o prăjitură primarilor PNL nu doar ca să fie votat șef la PNL, ci pentru că știa că accesarea banilor din PNRR, cu proiecte la nivel de ministere, va aduce destul primăriilor și comunităților locale, dar mai nimic primarilor din partidul său.

PSD a intrat la guvernare mai degrabă împins de nevoie pentru că Iohannis, refuzând accesul USR, a obligat partidele la această variantă.

Pentru ce va urma după 2024, când PSD crede sincer că va guverna singur sau cu PNL-Cîțu pe post de breloc la centură, anii aceștia de guvernare pot fi un bonus. Perioada aceasta, dacă va fi o perioadă de guvernare bună, va spăla imaginea partidului definitiv, iar PSD, chiar dacă nu o recunoaște public, are nevoie de asta.

Un lider precum Grindeanu vrea să demonstreze că perioada sa de prim-ministru a fost nefastă din cauza lui Dragnea, nu pentru că el a acceptat să dea OUG 13.

Omul vrea să șteargă din memoria publică mizeria de sfârșit de mandat când, baricadat cu Ponta la Palatul Victoria, credea că i se poate opune lui Dragnea. De aceea, și-a anunțat încă din comisii intenția de a reforma TAROM, pentru că știe că până va termina 100 de km de autostradă va mai trece mult timp și vrea să livreze ceva.

Gabriela Firea s-a repezit în comisii să declare o mulțime de lucruri ca să nu lase impresia că ministerul croit pentru ea este a cincea roată la căruță și a fost făcut doar ca să nu fie lăsată pe dinafară. Fosta primăriță a Bucureștilor are acum șansa de a face uitate pocinoagele pricinuite bucureștenilor și poate vedea acești ani de guvernare ca pe o perioadă în care se poate reinventa.

Dar dincolo de intențiile unora sau altora din liderii PSD, vechea meteahnă a datului pentru alegători a arătat că partidul nu și-a schimbat tactica electorală, nu și-a pus doctrina în concordanță cu necesitățile României.

Acum este vremea când se construiește, când se investește, nu când se împart banii acumulați. Asta ar trebui să înțeleagă partidul și poate că numirea domnului Grindeanu ca vicepremier ar fi o dovadă în acest sens.

Deocamdată, însă, PSD n-a dovedit prim mărețul plan de guvernare că este în concordanță cu vremurile, bine că nu le-a dat Arafat posibilitatea să dea un spectacol triumfalist și găunos cum a făcut Adrian Chesnoiu la audieri.

Cât despre domnul Rafila, are dreptate să ceară Cotrocenilor să se ocupe de treburile lor constituționale, nu să ia Ministerului Sănătății instrumentele de luptă cu pandemia. Știindu-l pe președintele Iohannis, omul va face doi pași înapoi și-I va face hatârul lui Rafila, doar ca omul să-și rupă doctoratul în pandemie, asemenea pupilului său, Cîțu.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇