Proporția suspecților cu origini migraționiste menționați în presă este de trei ori mai mare decât cea din statisticile criminalității. De ce? Răspunsurile vin dintr-un studiu pe termen lung.
„Noi măsurăm pulsul societății”, spune profesorul de jurnalism Thomas Hestermann despre analiza sa „Criminalitate și migrație: imaginea din presa germană”. Din 2007, studiul examinează dacă și în ce context presa menționează originea suspecților în cazurile de criminalitate violentă.
În 2014, originea aproape că nu conta
Rezultatele pentru anul 2025, obținute de echipa lui Hestermann de la Universitatea Macromedia din Hamburg în urma unui studiu realizat pentru Mediendienst Integration din Berlin, sunt îngrijorătoare: „Suspecții străini sunt menționați de aproximativ trei ori mai des decât ar corespunde proporției lor din statisticile poliției”. O asemenea valoare nu a mai fost înregistrată niciodată, subliniază cercetătorul media, amintind că în 2014 originea aproape că nu juca niciun rol în relatările media.
Un an mai târziu, aproximativ un milion de oameni au venit în Germania. Peste o treime au fugit din calea războiului civil din Siria, iar o cincime proveneau din Albania și Kosovo. De atunci, Hestermann observă o "distorsionare drastică" în presa germană, când este vorba despre criminalitate și migrație.
Cum se schimbă percepția asupra violenței?
Relatările din presă au consecințe, spune el, pentru că majoritatea oamenilor cunosc criminalitatea violentă doar prin intermediul mass-mediei și își formează astfel imaginea despre lume: "Cât de expus sunt, de fapt? De unde vine pericolul?"
Întrebările pe care Hestermann și le pune din perspectivă științifică sună asemănător: "Cum se schimbă percepția asupra violenței? Cum se modifică modul în care privim suspecții și originea lor?"
Fostul jurnalist descrie reacțiile diferite pe care le-a observat, folosind exemplul a două atentate care au avut loc în 2025, la München și Mannheim: "La München, un tânăr afgan intră cu mașina în mulțime, ucide două persoane. La scurt timp, la Mannheim, un german face același lucru, ucigând două victime întâmplătoare. Demonstrații la München, reținere la Mannheim."
Despre suspecții străini s-a relatat de două ori mai des
Ce s-a întâmplat în presă? Postul public ARD a difuzat în prime time o ediție specială "Brennpunkt" despre atacul de la München, însă nu și despre cel de la Mannheim. În total, în programele de televiziune și în ziarele germane au apărut de două ori mai multe articole despre crima comisă de suspectul străin.
De ce se întâmplă asta? Hestermann cunoaște reflexele jurnalistice din propria experiență, după mulți ani ca reporter și moderator, atât la posturi publice, cât și private. De multe ori deciziile se iau intuitiv, "din instinct", spune el. Deseori nu este ceva intenționat, după cum a constatat și în discuțiile purtate în redacții. Dar, avertizează cercetătorul, "din multe decizii intuitive se formează un tipar de relatare care urmează agenda populistă de dreapta."
Relatarea este per ansamblu discriminatorie
Fostul jurnalist ține să sublinieze că, în calitate de cercetător, nu vrea să pară moralizator. Se spune adesea că jurnaliștii de stânga sau ecologiști privesc prin "ochelari roz" și prezintă migrația doar pozitiv. "Dar nu este deloc așa. Pentru că relatările, în ansamblu, sunt discriminatorii."
Ca dovadă, Hestermann invocă datele analizelor săptămânale realizate între ianuarie și aprilie 2025. În această perioadă, au fost examinate 168 de reportaje TV despre criminalitate violentă comisă în Germania, care vizau 146 de suspecți, și 330 de articole din presa scrisă despre 263 de suspecți. Concluzia: nu există diferențe semnificative între diversele redacții, deși orientarea lor editorială este foarte diferită.
Un ziar conservator relatează similar cu unul de stânga
Aceeași tendință se observă atât la posturile publice și private de televiziune, cât și în presa scrisă și online. 2Am constatat că două ziare complet diferite, precum Die Welt și Taz, menționează exclusiv suspecți străini, atunci când originea este adusă în discuție", constată Hestermann, vădit surprins de acest rezultat. Pentru context: Die Welt are un profil clar conservator, în timp ce taz, organizat sub formă de cooperativă, este citit în principal în mediile de stânga și ecologiste.
Gina Wollinger, specializată în criminologie și sociologie, numește această imagine distorsionată din presă "migrantizarea criminalității" și o definește ca fiind o supraaccentuare a factorului cultural. "Un amănunt care, din observațiile mele, este invocat doar când este vorba de autori de infracțiuni care nu sunt germani. Atunci apare brusc întrebarea: are legătură cu cultura?", punctează profesoara de la Universitatea de Poliție și Administrație Publică din Renania de Nord-Westfalia.
Nu pașaportul sau cetățenia sunt de vină
Wollinger subliniază că infracționalitatea, în esență, nu are legătură cu originea: "Nu este vorba despre istoria migrației, despre pașaport sau cetățenie. Ci despre anumiți factori de risc care țin în principal de sărăcie, lipsa de perspective și experiențele personale de violență". Iar dacă acești factori sunt luați în considerare, "nu se observă nicio diferență între persoanele cu sau fără origini migraționale".
Cum ar putea fi corectat dezechilibrul din relatare? Cercetătorul media Thomas Hestermann, care a lucrat mult timp ca jurnalist, știe din experiență că relatările despre migrație se lovesc adesea de bariere lingvistice. "De aceea este importantă o oarecare diversitate în redacții. Ca tinerii care au crescut în culturi diferite să aducă printre colegi o perspectivă mai amplă."
Autor: Marcel Fürstenau