După ce s-a chinuit aproape jumătate de secol să salveze cormoranii de la dispariție, acum Europa se pregăteşte să-i împuște. Sau cel puţin asta vor 10 state europene, inclusiv România.
Cormoranul a avut o revenire spectaculoasă. Ajuns aproape de dispariție în anii ’70 din cauza vânătorii și pesticidelor, această pasăre acvatică ce se hrănește cu pește a fost salvată datorită uneia dintre primele legi europene de protecție a mediului.
Pe hârtie, regulamentul referitor la păsări este considerat un succes pentru conservarea naturii: în ultimii 50 de ani, populația de cormorani a crescut în Europa de la vreo 50.000 de exemplare la aproape 2 milioane.
Însă 10 țări din Uniunea Europeană consideră acum că specia a devenit o problemă care trebuie controlată.
Solicitarea apare într-o scrisoare comună adresată comisarului european pentru Mediu, Jessika Roswall, și comisarului pentru Pescuit, Costas Kadis, consultată de Politico.
16 miniștri ai Agriculturii și Mediului din Estonia, Suedia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Croația, Polonia, Cehia și România cer să fie inclus şi cormoranul pe lista speciilor care pot fi vânate, în cadrul Directivei Păsări din 1979, una dintre cele mai importante legi europene de protecție a naturii.
Statele cer, de asemenea, stabilirea unor ținte coordonate la nivel european pentru controlul populației și relaxarea regulilor pentru împușcarea păsărilor în afara sezonului de vânătoare.
Ministrul estonian al Agriculturii, Hendrik Johannes Terras, care a contribuit la coordonarea scrisorii, susține că UE ar trebui să fie la fel de dispusă să controleze populația de cormorani cum procedează deja în cazul altor prădători.
UE a relaxat în ultimii ani protecția lupilor, iar mai multe țări sacrifică nurci și câini enot pentru a proteja păsările care cuibăresc la sol.
„Dacă suntem pregătiți să limităm numărul prădătorilor mai mici pentru a proteja speciile de păsări, atunci de ce nu am reduce presiunea prădătorilor pentru a proteja peștii?”, a declarat Terras. „Natura trebuie privită ca un întreg.”
În scrisoarea din 7 mai, miniștrii acuză cormoranii — fiecare capabil să consume până la jumătate de kilogram de pește pe zi — că afectează grav stocurile de pește din apele interioare și golesc bazinele piscicole.
Potrivit estimărilor industriei, pagubele provocate pescuitului și acvaculturii europene depășesc 350 de milioane de euro anual.
În apele de coastă ale Estoniei, spune Terras, cormoranii consumă aproximativ 20.000 de tone de pește pe an, aproape dublul capturilor realizate de pescari.
Miniștrii avertizează asupra unor „daune grave asupra ecosistemelor” și unor „implicații pentru securitatea alimentară” și cer Comisiei Europene să facă „modificările legislative necesare”.
Scrisoarea vine înaintea reuniunii miniștrilor Agriculturii și Pescuitului de la Bruxelles, programată săptămâna viitoare, și în contextul unei revizuiri a legislației europene de mediu realizate de Comisia Europeană — un „test de stres” lansat în cadrul unei campanii mai ample de reducere a birocrației. Consultarea publică este deschisă până în august.
Până acum, Comisia Europeană a rezistat presiunilor. Departamentul condus de Jessika Roswall a publicat în martie orientări mai flexibile, însă miniștrii susțin că acestea nu sunt suficiente.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că regulile actuale oferă autorităților naționale suficientă libertate pentru a gestiona problemele provocate de cormorani și că guvernele ar trebui să încerce mai întâi metode non-letale. Întrebat dacă Bruxelles-ul ia în calcul permiterea vânătorii, reprezentantul Comisiei a refuzat să comenteze, invocând revizuirea în curs.
Organizațiile de mediu susțin însă că sacrificarea păsărilor nu va rezolva problema. Cercetători de la Stockholm University au concluzionat anul trecut că pescuitul comercial capturează de aproximativ trei ori mai mulți pești din Marea Baltică decât focile și cormoranii la un loc.
Nu este pentru prima dată când state membre ale UE cer relaxarea protecției cormoranilor. Suedia a ridicat problema și în septembrie, și în octombrie 2024, de fiecare dată sprijinită de o coaliție de state baltice și central-europene.
Cât despre România, ne amintim cu toţii războiul ex-ministrului Petre Daea cu cormoranii:
B.B.
