Trei zile s-au chinuit seniorii FSN-ului să inducă o stare de emoție în rândul publicului. Dar răspunsul a fost o nepăsare care a reprezentat un duș rece pentru ei, devenind martorii unui sfârșit de epocă.
Inițial, Marcel Ciolacu a văzut în plecarea lui Ion Iliescu o oportunitate politică pentru el, o posibilitate de a reveni pe valul emoției, dar valul s-a spart, iar fostul prim-ministru a eșuat pe țărm, fără a înțelege prea bine ce i s-a întâmplat.
La fel a crezut și Grindeanu, care și-a făcut calcule, sperând să preia controlul în coaliție în urma unui astfel de eveniment trist și emoționant pentru popor, dar poporul nu l-a considerat nici trist și nici emoționant, mai degrabă eliberator – ca și cum ar fi scăpat de o povară pe care o ducea de prea multă vreme pe umeri.
Cu toată forța pe care o mai aveau, moștenitorii Partidului Comunist au încercat să influențeze oamenii, atât prin intermediul unor posturi de televiziune, cât și cu ajutorul rețelelor sociale, atacându-l pe Nicușor Dan, președintele României, pe motiv că nu a participat la înmormântare.
Uimirea moștenitorilor a fost uriașă, pentru prima dată după 35 de ani, cineva nu răspundea la comenzile lor, reușea să se distanțeze de cercul puterii subterane și să-și asume o decizie care, practic, le-a diminuat influența toxică din societate.
Intervine și Crin Antonescu
Cu un ultim efort, a fost trezit din somn Crin Antonescu, chemat să dea o lovitură năucitoare băsiștilor, dar cei care au lipsit de la importanta ceremonie au fost chiar votanții useliștilor, cei ai lui Crin Antonescu, care a ratat din nou să intre într-o finală prezidențială.
“După 20 de ani în care au condus România (Președinție, Instanțe, Parchete, Servicii), băsiștii și post-băsiștii rezişti fac scandal la catafalcul cu onoruri de stat. Se răfuiesc vitejește cu întâmplări de acum 35 de ani. Președintele lor (dl. Nicușor) stă ascuns în birou, în aceeași clădire cu defunctul onorat conform legii. N-are nici curajul să aprindă o lumânare (se supără tribul), nici să asume și să explice public absența (nu poate, e complicat, riști să te bâlbâi sau să uiți ce trebuia să spui)”, a scris Crin Antonescu, pe pagina sa de Facebook, uitând de legătura sa neexplicată cu Securitatea lui Ceaușescu și faptul că după Revoluție a fost ghidat de “o mână nevăzută prin labirintul întunecat și rece al politicii românești”, cum am scris în articolul în care arătam că a fost manipulat de Dinu Patriciu, un politician îmbogățit și de legăturile sale cu serviciile secrete.
Reacțiile publice ale lui Crin Antonescu arată doar frustrarea, un alt argument că influența moștenitorilor Partidului Comunist se apropie de sfârșit.
O singură șansă de supraviețuire
Oricât urlă PSD la Nicușor Dan, la Bolojan, la useriști, la reziști, nu aceștia au trădat cauza partidului stat, ci exact cei pe care i-au păcălit vreme de peste trei decenii, publicul lor, cei care i-au votat ca să fie liniște în țară, cum îi șantaja Iliescu în 1990, cei care i-au votat pentru pensii și salarii, în realitate, doar promisiuni găunoase din campanii de comunicare cu scopul de a strânge voturile unor oameni vulnerabili, speriați și biciuiți cu minciuni propagandistice, distribuite cu ajutorul televiziunilor de casă.
În ultimul sondaj de opinie din luna iulie, PSD era cotat cu o susținere publică de 13,7%, un scor șocant pentru partidul stat al lui Ion Iliescu, ai cărui lideri continuă să se poarte în continuare ca și cum ar avea majoritatea în Parlament.
Grindeanu, Stănescu, Ciolacu știu foarte bine că PSD nu mai are decât o singură șansă de supraviețuire, aceea de a reforma partidul și de a intra în alegeri într-o coaliție pro europeană.
Deși sunt mulți lideri social-democrați care cochetează cu ideea de a face o nouă majoritate cu AUR, SOS și POT, asta e doar o manifestare a nostalgiei după vremurile în care PSD făcea jocurile parlamentare.
O basculare către mlaștina politică din AUR ar însemna ultimul capitol din existența partidului, care n-ar reuși să guverneze alături de extremiști din cauza lipsei credibilității internaționale și a unei economii care s-ar prăbuși în decurs de săptămâni, social-democrații devenind rapid paratrăsnetul eșecului.
Mai mult, o astfel de cale ar putea duce în direcții necunoscute, chiar alegeri anticipate.
În căutarea unui plan de relansare
Cea mai mare iritare a conducerii partidului e generată de faptul că toată lumea a aflat că PSD și-a pierdut influența și că a rămas fără resurse politice pentru un plan de relansare a partidului.
Alegerile anulate, atacul hibrid al Rusiei, care continuă și azi, presiunea publică asupra instituțiilor statului de a ieși din somnolență, nevoia de decizii rapide, furia populară în urma eșecului mandatelor lui Iohannis și Ciolacu, toate au schimbat fundamental realitatea politică din România.
Lipsa de entuziasm din jurul ceremoniei de înmormântare a fostului președinte e rezultatul unei modificări majore în ce privește raportarea electoratului la partidele politice. PSD e obligat să se adapteze rapid, dacă nu va fi înghițit noile tendințe din societate.
În ciuda vâlvei, a amenințărilor și a teatrului jucat de Sorin Grindeanu, PSD nu va ieși de la guvernare, cel puțin până nu va avea loc congresul partidului și nu se va instala noua conducere.