PSD și cățărarea pe Iliescu: pot recupera Grindeanu &Co din "legendarea" celui care a chemat minerii, dar scapă de judecată?

PSD a adoptat din capul locului o strategie de polarizare, în care s-a distribuit în rolul celui care face dreptate și apără „victima”.

Imediat după anunțul morții lui Ion Iliescu, liderul PSD Sorin Grindeanu a transmis o serie de mesaje virulente, în care acuza presupuse tentative de mistificare a istoriei din partea celor care nu se raportează respectuos față de decesul fostului președinte.

Revolta lui Grindeanu și Ciolacu, după boicotul anunțat de USR la funeraliile lui Iliescu

În mod evident, social-democrații se așteptau la reacții critice față de decizia de a organiza funeralii de stat pentru un fost președinte acuzat de crime contra umanității, de înăbușirea violentă, prin aducerea minerilor, a unor proteste democratice ale societății care înțelegea, în anii 1990, că dacă lasă deturnat momentul zero al democrației, anii care vin și generațiile următoare se vor plasa în zona gri a uzurpărilor și a continuității mascate a foștilor nomenclaturiști și securiști.

Ion Iliescu a construit un regim iliberal, înainte ca termenul să fie pus în circulație de teoria politică, prin care a distrus practic Opoziția - partidele istorice - și a asigurat popularea subteranelor puterii cu oameni care îi garantau, la schimb, protecția.

De altfel, cele două mari dosare, Revoluția și mineriada, nu și-ar fi putut găsi soluționarea și nu ar fi făcut dreptate câtă vreme Ion Iliescu trăia - acest mecanism al protecției reciproce, despre care fostul procuror militar Cătălin Ranco Pițu vorbește în volumul care rezumă dosarul Revoluției, pe care l-a instrumentat (și care va fi refăcut).

Ion Iliescu a fost personajul politic zero al României post-comuniste, cel care a organizat puterea, cu tot ce înseamnă ea, în primii ani după 1989, a construit o Constituție care să-i servească, a fost responsabil nu doar pentru violențe, polarizare și ură, pentru furia și deznădejdea societății, dar și pentru hemoragia masivă de români peste graniţe, mai ales după prima mineriadă.

Cum a coordonat Iliescu gruparea politico-militară care a dus la cele mai multe morți în 1989 și ce s-a întâmplat cu oamenii Moscovei în România

Moartea lui înainte de judecata lumească, singura care poate repune lumea în matca libertății, acea limpezire a lumii despre care vorbea Elisabeta Rizea, nu putea decât să fie traumatică pentru România. Românii l-ar fi vrut mai degrabă un Ahasverus nemuritor, dar care să-și asculte sentința într-un tribunal.

În acest context, așadar, reacțiile critice față de onorurile acordate lui Iliescu după moarte erau previzibile. Tocmai anticipându-le, Sorin Grindeanu a vrut să demonstreze, prin mesaje în cascadă, formulate puternic, că de fapt Ion Iliescu și, astfel, PSD sunt victime ale urii și polarizării sociale.

De fapt, cel care a apăsat pedala clivajului și a radicalizării a fost chiar liderul PSD, care a mers până la a boicota ședinţa coaliției în care erau așteptate decizii importante privind pachetul doi de reforme fiscale, de pildă, pentru că un partener de coaliție, USR, nu vrea să "onoreze" înmormântarea lui Iliescu cu onoruri.

Ședința coaliției a fost anulată. PSD nu mai participă până când USR nu se maturizează. Funeraliile lui Iliescu, doar un pretext?

Istoria nu poate fi mistificată!Iar cei care judecă azi, vor fi judecați mâine, la rândul lor!PSD are respect față de...
Publicată de Sorin Grindeanu pe Miercuri, 6 august 2025

Reacția disproporționată a liderului PSD urmărește atât alimentarea polarizării, cu scopul de a activa un electorat radical, gata să apere memoria fostului președinte, cât și slăbirea, încă o dată, a unității coaliției de guvernare, în care PSD a stat de la bun început cu un picior înăuntru și celălalt afară, cât să beneficieze de resursele guvernării, dar să se eschiveze de la responsabilitatea pentru măsurile de criză economică.

Va reuși PSD prin această speculare a morții lui Ion Iliescu să-și revină din prăbușirea tot mai accentuată, sub 15 procente, potrivit celor mai recente date, coalizând o masă electorală dură prin această strategie de polarizare și legendare a lui Iliescu?

Dacă ne uităm la comportamentul electoratului de la ultimele scrutine, echipa de la conducerea PSD mai degrabă se străduiește să mențină status quo-ul decât să se desprindă tocmai de metehnele unui partid mamut, care a avut acces la resursele țării în ultimele decenii.

PSD, și nu societatea care cere claritate morală și care respectă demnitatea în fața morții a lui Ion Iliescu, dar nu revizionismul și deturnarea memoriei sociale, a ratat momentul de a se desprinde, cu discreție, de trecutul care a însemnat, în 1990, asigurarea continuității la putere a multora din fostul regim, Securitate și nomenclatură.