Liderii politici din România sunt dezorientați de mișcările brutale ale noii administrații americane, garanțiile de securitate din cadrul NATO, dar și cele ale parteneriatului strategic sunt puse în discuție în aceste zile, în timp ce o strategie europeană de apărare începe să prindă contur.
„Așteptările lor (ale rușilor – n.red.) țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții de securitate, urmând ca, privind situația din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Ialta, și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor”, a declarat Cristian Diaconescu, șeful cancelariei prezidențiale, fost ministru de Externe, într-o emisiune la Antena3 din data de 19 februarie.
Comentariul oficialului român a fost făcut la scurt timp după întâlnirea de la Riad, Arabia Saudită, dintre negociatorii americani și ce ruși.
Deși Cristian Diaconescu a revenit asupra declarației inițiale, nuanțând-o, ea a fost preluată de mai multe agenții de presă internaționale, fără a fi negată de oficialii americani.
La o săptămână de la întâlnirea dintre SUA și Rusia în capitala Arabiei Saudite, mai degrabă se confirmă ce a spus consilierul lui Ilie Bolojan.
„Votul SUA… din cadrul ONU a fost un semn clar. Suntem pe cale să ieșim din NATO. Trump a provocat deja daune enorme alianței NATO”, a declarat John Bolton, fost consilier de securitate al lui Donald Trump în primul mandat.
„Aproape de fiecare dată când vorbește despre Ucraina, Trump face și mai mult rău. Dar acest vot cu aliații noștri care susțin Ucraina și condamnă agresiunea neprovocată a Rusiei de o parte și cu SUA de partea Rusiei și a Coreei de Nord arată că alianța NATO este deja grav divizată. În acest moment, dacă mai faci câțiva pași de genul acesta, retragerea efectivă din NATO a SUA va fi doar o formalitate”, a explicat John Bolton, într-o intervenție pentru CNN.
Europa îi dă șah lui Trump
Pe mai multe canale și din mai multe surse se confirmă că sistemul de apărare colectivă, patronat de SUA după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin NATO, nu mai funcționează.
În situația actuală s-a ajuns din cauza unui singur actor politic, iar acela este Donald Trump. Deciziile sale și modul în care încearcă să-i ofere Ucraina pe tavă lui Putin au provocat criza.
În privinţa politicii de apărare, ţările europene vor fi nevoite să îşi asume un rol mai important şi să suporte o parte mai mare din costurile asigurării păcii în Europa. Sprijinul pentru Ucraina vizează atât situaţia actuală de conflict, cât şi asigurarea susţinerii în perspectiva încetării focului şi a derulării negocierilor pentru pace. În cele din urmă, creşterea bugetelor pentru apărare este o tendinţă care nu va putea fi evitată.
Ilie Bolojan, președintele interimar al României
E, totuși, ceva diferit în actualul context în comparație cu precedentul mandat al lui Trump.
Atunci, pentru cine-și mai amintește, Canada și statele europene au fost luate prin surprindere de virulentul atac al lui Donald Trump la adresa alianței nord-atlantice. Niciun lider nu era pregătit pentru așa ceva. Întregul sistem defensiv european era dependent de armele SUA și de banii plătiți de contribuabili americani.
Se discuta despre creșterea bugetelor de apărare, dar guvernele occidentale vedeau acest proces ca pe unul lent, care să nu afecteze cheltuielile pentru educație și sănătate.
Atacul lui Trump la adresa NATO și a Europei din perioada 2016-2020 a reprezentat o trezire la realitate, iar guvernele au început să ia în considerare schimbarea politicilor de apărare, creșterea cheltuielilor și dezvoltarea tehnologiilor militare.
Dar ritmul a fost încet comparativ cu agenda lui Putin, care în 2022 a invadat Ucraina.
Șocul produs de cel mai mare conflict militar de pe teritoriul european din ultimii 80 de ani a schimbat radical modul în care se raportează atât opinia publică, dar și liderii politici la tot ce înseamnă sistem de apărare militară.
În plus, începând cu sfârșitul anului 2023, decidenții europeni au avut o serie de întâlniri pentru a se pregăti în cazul în care Donald Trump revine la Casa Albă.
De exemplu, la conferința de la Munchen, din februarie 2024, s-a discutat intens despre posibilitatea unei schimbări majore la Casa Albă după alegeri și o abordare total diferită a unei noi administrații americane în ce privește amenințarea Rusiei și războiul din Ucraina.
Ceea ce s-a și întâmplat. Dar de această dată, într-adevăr, Europa a fost mult mai pregătită și în doar o lună de zile i-a dat șah lui Donald Trump.
Independență față de SUA
Prin misteriosul atașament al președintelui american pentru Kremlin, dar și prin incapacitatea acestuia de a analiza dinamica dintre țări, complexitatea relațiilor internaționale și obiectivele politice urmărite de diverse entități, SUA au rămas fără o mare parte din influența internațională, ostilizându-și partenerii tradiționali și fiind privite cu suspiciune dacă nu chiar cu ură de inamici, precum Rusia, China și Iran.
Donald Trump a primit semnale clare în ultimele două zile de la Friedrich Merz, noul cancelar al Germaniei, de la Emmanuel Macron, președintele Franței, care a făcut o scurtă vizită la Casa Albă, urmând la rând și Keith Starmer, premierul britanic, cum că Europa va încerca rapid să se descurce fără SUA din toate punctele de vedere - economic, militar și politic.
„Prioritatea mea absolută va fi consolidarea cât mai rapidă a Europei, astfel încât, pas cu pas, să putem obține cu adevărat independența față de SUA”, a fost una dintre primele declarații ale lui Friedrich Merz, învingător în alegerile din Germania.
De data asta a fost diferit, atitudinea solidară a liderilor europeni a produs o mare surpriză la Washington.
Dintr-o dată, Donald Trump a realizat că o posibilă retragere a SUA din NATO nu va mai fi privită ca o catastrofă în Europa, opinia publică din Uniune fiind pregătită să-și asume costurile unei apărări comune în fața Rusiei.
România caută noi parteneri strategici
A fost o eroare catastrofală ca SUA să voteze alături de Rusia și Coreea de Nord în ce privește declarația ONU de condamnare a agresiunii militare declanșată de Vladimir Putin.
Poziționarea respectivă nu a fost o surpriză pentru europeni, ci una uriașă pentru sistemul politic din SUA.
Chiar dacă nu se observă încă, reacțiile foștilor diplomați, foștilor consultanți din precedente administrații prezidențiale, parlamentari americani și alți reprezentanți ai elitei politice au fost relevante, arătând că Donald Trump a provocat daune greu de reparat prestigiului SUA în lumea liberă, dar și reducerea influenței globale, ceea ce se traduce în consecințe economice pe termen scurt și mediu.
Donald Trump a trecut o linie roșie care au transformat SUA peste noapte din super puterea globală, capabilă să strângă în jurul ei, în orice moment, cea mai mare coaliție militară, într-o putere regională, aflată în dispute comerciale cu vecinii Mexic și Canada, deconectată de Europa și cu inamici declarați precum China, Iran și Rusia.
Într-o astfel de situație, pentru România, cel puțin deocamdată, parteneriatul strategic cu SUA nu mai e purtător de garanții de securitate, iar liderii de la București trebuie să gândească rapid un nou sistem de alianțe și înțelegeri atât în cadrul NATO, cât și cu Franța, Marea Britanie și Germania.