Atunci când un cont oficial al guvernului francez a intrat într-un schimb public de replici cu Casa Albă pe platforma X, pe tema Groenlandei, nu a fost o greșeală și nici inițiativa vreunui diplomat „scăpat de sub control”.
A fost parte dintr-o strategie nouă, asumată de Paris, menită să combată dezinformarea online venită din Rusia, China și, din ce în ce mai mult, de la zona MAGA din Statele Unite, scrie Politico.
Schimbul de mesaje a pornit după ce contul Casei Albe a prezentat viitorul geopolitic al Groenlandei ca pe o alegere între aderarea la Statele Unite sau căderea sub influența Rusiei ori a Chinei. Răspunsul Parisului a venit de pe un cont al Ministerului de Externe, French Response, care a replicat cu un singur emoji: steagul Uniunii Europene.
Postarea scurtă a devenit simbolul unei schimbări în diplomația franceză. Parisul adoptă o strategie online mai agresivă pentru a combate dezinformarea, completând mesajele tradiționale, rigide, cu meme-uri, sarcasm și replici în timp real – și vizând tot mai des conturi americane, alături de adversarii consacrați.
Abordarea reflectă o evoluție mai amplă a comunicării politice, în care actorii mainstream preiau tacticile dure folosite până acum de adversarii lor din zona populistă de dreapta.
Alături de guvernatorul Californiei, Gavin Newsom – remarcat pentru ironiile adresate președintelui american Donald Trump – French Response a devenit cea mai vizibilă expresie a acestei schimbări.
Lansat în august, înaintea Adunării Generale a ONU, contul se apropie acum de 150.000 de urmăritori.
În ultimele zile, French Response s-a confruntat public cu antreprenorul Elon Musk pe tema aplicării regulilor digitale ale UE.
Dar şi cu Donald Trump, pentru declarațiile sale ofensatoare despre soldații NATO morți în Afganistan.
Şi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, căruia i-a reamintit că rolul său este să reprezinte toți membrii Alianței, nu doar Washingtonul.
Noua atitudine este susținută la cel mai înalt nivel guvernamental. Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a făcut referire la French Response în discursul său anual adresat ambasadorilor, la începutul lunii. „Singura atitudine corectă, în războiul informațional care a început, este să ne facem auziți și să ridicăm volumul”, a spus el, adăugând că speră ca diplomații prezenți să fie „inspirați de metodă și de poziționare”.
Proiectul este coordonat de Marie-Doha Besancenot, consilier principal pentru comunicare strategică în cadrul Ministerului de Externe de la Paris, alături de o echipă de aproximativ șase persoane care redactează postările și gestionează contul zilnic. Besancenot a fost anterior secretar general adjunct al NATO pentru diplomație publică, înainte ca departamentul să fie restructurat anul trecut.
Diplomații implicați insistă că demersul este unul defensiv și justificat, având în vedere atacurile venite de peste Atlantic.
Contul are două obiective: să demonteze în timp real dezinformarea ostilă și să transmită mesajul că Parisul este pregătit să răspundă.
Umorul este gândit pentru a submina adversarii fără a provoca confruntări reale între lideri.
„Logica este una de detensionare, care este opusul escaladării”, a declarat pentru Politico un diplomat francez care nu a fost autorizat să vorbească public.
Potrivit acestuia și unui al doilea diplomat francez, French Response a fost lansat ca reacție directă la îngrijorările tot mai mari ale Parisului privind narațiunile ostile venite din Statele Unite.
Dacă Rusia și China au fost mult timp principala sursă a campaniilor online menite să submineze Franța și aliații săi, oficialii francezi spun că, deși amenințarea Moscovei rămâne cea mai gravă, mesajele provenite din zona MAGA sau amplificate de aceasta inundă acum platformele sociale.
Publicarea Strategiei de Securitate Națională a SUA, în care Casa Albă a anunțat intenția de a sprijini mișcările naționaliste din Europa, a accentuat neliniștea din rândul corpului diplomatic francez.
„Până în 2023, când vorbeam despre amenințări informaționale, ne refeream în principal la boți, troli și conturi false”, a declarat Marc-Antoine Brillant, directorul Viginum (agenția franceză pentru combaterea dezinformării online) la o audiere în Senat, în noiembrie. Acum, „situația s-a deteriorat semnificativ”, prin „activitate străină ostilă în dezbaterea noastră publică digitală”.
„Această activitate provine atât de la actori statali — fie ruși, chinezi, turci sau iranieni — cât și de la entități non-statale străine, precum mișcarea MAGA (Make America Great Again)”, a adăugat el, potrivit stenogramei Senatului.
Dincolo de meme-uri
Criticii susțin că French Response riscă să-și supraestimeze impactul și să rateze adevărata miză. Platforme precum Meta și TikTok sunt mult mai utilizate decât X, a subliniat un oficial guvernamental francez. Aşadar se pune problema dacă Parisul duce războiul informațional pe terenul potrivit.
Ritmul alert al echipei implică și riscul unor erori. Într-o postare recentă, contul a ironizat un mesaj al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA pentru că a numit „secret” un ordin al Comisiei Europene privind amendarea platformei X, fără a menționa că detaliile acelui ordin sunt, în prezent, confidențiale.
Susținătorii inițiativei afirmă însă că aceasta reflectă o reformă mai amplă a poziției diplomatice a Franței în fața războiului informațional.
Strategia include instruire specializată pentru diplomați în domeniul operațiunilor de influență online, sprijin juridic extins pentru diplomații din străinătate și presiuni pentru aplicarea mai strictă a regulilor digitale ale UE, în special împotriva deepfake-urilor nocive sau a posibilelor manipulări de algoritm.
„Noua strategie nu se reduce doar la French Response”, a declarat istoricul David Colon, profesor la Sciences Po și expert în manipulare online. „Este, în primul rând, una instituțională, cu corpul diplomatic mobilizat într-o supraveghere permanentă, 24 de ore din 24.”
Schimbarea este deja vizibilă și dincolo de Paris.
În Africa de Sud, contul X al ambasadei Franței a respins criticile omologilor ruși privind moștenirea colonială și a contracarat narațiunile favorabile Kremlinului propagate de conturi anonime.
Inițiativa mai amplă este susținută de președintele Emmanuel Macron. La sfârșitul lunii noiembrie, liderul francez a convocat o reuniune a Consiliului de Apărare, la care au participat responsabili de top din domeniul apărării și al politicii externe, pentru a discuta combaterea ingerințelor străine și a manipulării informaționale.
Macron, care a fost ținta unui atac cibernetic atribuit Rusiei în timpul campaniei sale prezidențiale din 2017, a susținut de mult timp consolidarea capacităților Franței de a face față amenințărilor online.
Înaintea alegerilor prezidențiale din 2022, guvernul a creat Viginum, agenția responsabilă cu monitorizarea și analizarea activităților online și a potențialelor campanii de dezinformare.
Astăzi, agenția are câteva zeci de angajați și funcționează sub coordonarea Ministerului Apărării, jucând un rol-cheie în atribuirea recentelor campanii de destabilizare online Rusiei.
Viginum a fost apreciată și pentru munca sa privind atacuri străine suspecte în alte țări europene, inclusiv o campanie pe TikTok care a dus, în cele din urmă, la anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024 de către Curtea Constituțională.
Agenția se află acum în prima linie a eforturilor de anticipare a ingerințelor în viitoarele alegeri din Franța, inclusiv scrutinul local din martie și, mai ales, alegerile prezidențiale programate pentru 2027.
Răspuns european
Eforturile Franței fac parte dintr-o rețea tot mai extinsă de inițiative naționale menite să întărească apărarea Europei împotriva amenințărilor online venite atât din Est, cât și din Vest.
French Response își propune, de asemenea, să contracareze dezinformarea care vizează aliații europeni ai Franței, ripostând atacurilor de pe rețelele sociale îndreptate, de exemplu, împotriva Regatului Unit sau Germaniei.
O analiză a think tank-ului Cercle Pegase arată că, dintre țările aliate, French Response a interacționat cel mai frecvent cu conturi aparținând instituțiilor guvernamentale britanice.
Germania, confruntată cu un număr tot mai mare de operațiuni de război hibrid, l-a convocat recent pe ambasadorul Rusiei după un atac cibernetic asupra autorității de control al traficului aerian și o campanie de influențare a alegerilor federale de anul trecut. Berlinul dezvoltă propria versiune a Viginum, numită ZEAM, care va funcționa în cadrul Ministerului de Interne.
Și alte state, în special din nordul și estul Europei, unde propaganda rusă este de mult timp prezentă, au propriile inițiative.
Agenția Suedeză pentru Apărare Psihologică este adesea citată ca exemplu de bune practici, iar statele baltice și nordice au construit politici și structuri ad-hoc pentru a contracara războiul informațional.
„Nu există un model unic care să poată fi copiat la indigo”, a declarat Alexandre Alaphilippe, director executiv al ONG-ului EU Disinfo Lab. O întrebare esențială este cât de departe sunt dispuse țările UE să meargă în coordonarea eforturilor, spune el, făcând referire la dezbaterile în curs privind pachetul European Democracy Shield, care ar include un nou Centru European pentru Reziliență Democratică.
Rămâne deschisă întrebarea dacă alte state sunt pregătite să adopte un răspuns online activ și vizibil, similar cu French Response.
Găsirea echilibrului potrivit de ton și poziționare va fi esențială, au avertizat doi diplomați dintr-o altă mare țară UE. Riscul este ca diplomații francezi să exagereze și să estompeze linia dintre descurajare și provocare.
Folosirea umorului pentru a străpunge perdeaua de politețe diplomatică este o idee bună, a spus Nathalie Loiseau, președinta comisiei Parlamentului European pentru combaterea manipulării și ingerinței informaționale externe.
Dar, „în fața artileriei grele a propagandei rivalilor noștri, rămâne un pistol cu apă”.
B.B.