În cei 35 de ani de la prăbușirea comunismului, România n-a reușit să iasă din doctrina neo-securistă gândită de Ion Iliescu, Silviu Brucan și Virgil Măgureanu de suspiciune față de vecini, priviți etern ca o amenințare la integritatea teritorială, un balet ineficient între marile puteri occidentale și o foarte mare grijă de a nu supăra Kremlinul.
“Tratatul cu Uniunea Sovietică (cel semnat în aprilie 1991 – n.red. ) a fost citit şi atunci – şi continuă să fie citit şi acum – cu o singură grilă: aceea a rusofobiei”, spunea Adrian Năstase, în urmă cu aproape 8 ani, citat de Evenimentul Zilei.
“Ni se tot reproșează faptul că l-am negociat şi semnat, că nu era momentul, că URSS era oricum pe ducă. Asta știm noi acum. Atunci nimănui nu-i era clar ce se va întâmpla. De aceea, căutam orice formule care să ne asigure securitatea, într-un mediu extern fluid şi impredictibil. Tratatele bilaterale erau o astfel de măsură de siguranță”, a mai spus fostul prim-ministru, numit de Ion Iliescu.
Declarația lui Adrian Năstase, dar și multe altele din acea perioadă arată cât de vulnerabilă era România la începutul anilor ’90, dar și soluția gândită atunci pentru salvare.
Marea problemă a României de azi nu e reprezentată de deciziile de atunci, luate de o elită moștenitoare a Partidului Comunist fără exercițiu democratic și fără nicio responsabilitate față de cetățeni, care pot fi judecate astăzi din perspectivă istorică, marea problemă a liderilor României de azi e că au rămas cantonați în acel tip de gândire și atitudine, punând tot mai mult în pericol viitorul țării.
Pe zi ce trece, politica externă promovată de Nicușor Dan împinge România într-o zonă gri, de fragilitate accentuată, fără nicio perspectiva ca țara noastră să joace măcar un rol semnificativ în regiune, deși e una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
O absență greu de explicat
Era, practic, imposibil ca România să nu fie reprezentată de președintele ei la Washington atâta timp cât administrația Trump a transmis o invitație oficială.
Relația cu SUA trebuia salvată, mai ales că MAGA, infiltrată puternic de rețelele de influență ale Kremlinului, fusese o mare susținătoare a lui Călin Georgescu, așa cum i se transmisese de la Moscova.
La vremea respectivă au fost publicate o serie de articole de spotmedia.ro, dar și de alte surse de presă din România, care au descris operațiunea de promovare și susținere a lui Călin Georgescu de către Moscova prin pro rușii din SUA, în frunte cu Elon Musk.
Se pot găsi argumente pentru Nicușor Dan în ce privește umilitoarea participare la Consiliul Păcii, clubul lui Donald Trump prin care urmărește să dilueze influența instituțiilor internaționale consacrate, dar e imposibil de găsit argumente pentru absența de la Kiev, unde au fost prezenți 11 șefi de state și de guverne, plus Ursula von der Leyen, şefa Comisiei Europene, și Antonio Costa, președintele Consiliului European.
România n-a fost reprezentată nici măcar la nivel de ministru de Externe.
“În urmă cu patru ani, unul dintre cele mai teribile scenarii pentru Europa devenea realitate. Rusia a atacat Ucraina, declanșând un război fără milă împotriva unei națiuni care a refuzat să se lase înfrântă. De atunci, Ucraina luptă pentru noi toți și menține securitatea întregului nostru continent, cu un curaj și o rezistență admirabile”, a scris Nicușor Dan, președintele României, în data de 24 februarie, pe rețelele sociale.
“Familii destrămate, drame inimaginabile, vieți pierdute, toate acestea reprezintă sacrificii și eforturi uriașe, pentru care suntem recunoscători poporului ucrainean”, mai adăugat șeful statului, în mesajul său.
Relații solide cu partenerii europeni
Pentru o parte a opiniei publice a fost suficient, pentru alta prea mult, dar pentru cea care l-a votat, dacă ne uităm la reacțiile de pe rețelele sociale, a fost insuficient.
Dar nu percepția publicului e cea mai mare problemă pentru președintele României, care a evitat să se deplaseze la alte două evenimente importante pentru viitorul țării, Forumul de la Davos și Conferința de Securitate de la Munchen, ci semnalele de îngrijorare arătate de experți în diplomație și apărare, tot mai nedumeriți de deciziile președintelui.
România “trebuie, ca să zicem pe românește, să împace şi capra, şi varza. Dar nu cred că acest lucru se face doar printr-o atitudine submisivă, să zicem, față de Washington, ci se face prin construirea de relații solide şi cu partenerii europeni, prin a ne arăta aliați previzibili pentru partenerii europeni, prin a ne consolida propriile capacități”, a declarat Oana Popescu Zamfir, analist politic, director Global Focus, pentru News.ro.
“Dacă faci așa, ai şi față de președintele Trump altă poziție de negociere, la fel ca Polonia, Finlanda sau Italia, care-şi permit să i se opună președintelui american în același timp în care sunt de foarte multe ori aliați loiali. Pot să facă asta pentru că au, la rândul lor, capabilități interne”, a mai adăugat experta.
Marea problemă nu e călătoria la Washington, în care președintele a fost tratat cu o superioritate deranjantă de oficialii americani, ci lipsa de acțiune politică în Europa și criza de decizii interne care să întărească postura de securitate a României.
Criza agențiilor de informații
“Eșecuri peste eșecuri în serviciile de informații. În ce privește războiul hibrid au ignorat problema, nu s-au preocupat și ideea pe care o articulează în continuare (n-am avut de unde să știm, ne-a luat prin surprindere) este una falsă. Trebuie să înțelegem că este falsă. Ideea că serviciile românești, care sunt de 10 ori mai mari decât cele din Moldova, nu au știut sau au fost luate prin surprindere este o minciună…”, a declarat Corneliu Bjola, profesor al Universității Oxford, expert în studiul relațiilor diplomatice, într-un interviu acordat spotmedia.ro.
Criza serviciilor de informații, deși se vorbește foarte puțin despre ea, reprezintă principala vulnerabilitate a României, una pe care Nicușor Dan nu a reușit s-o rezolve în cela 10 luni de când a devenit președinte.
Evenimentele care au dus la anularea alegerilor au arătat că agențiile de informații nu au reușit să protejeze instituții cheie de penetrarea Kremlinului, iar odată cu venirea la Palatul Cotroceni a noului președinte, acesta, deși a încercat, nu a putut obține un raport despre ce s-a întâmplat atunci, n-a găsit nici modalitatea pentru a desemna un director la SRI și schimbarea celui de la SIE și nici să propună o reformă a agențiilor de informații, atât de necesară după înfrângerea în fața Rusiei.
Șapca MAGA și oportunități ratate
“Vedem foarte clar, şi asta nu este ceva care poate fi ignorat, o dezangajare militară a Statelor Unite în Europa. Semnalele sunt clare. Comanda pentru toate cele trei fronturi continentale a fost cedată Europei, SUA rămân cu partea nucleară care e foarte OK. Asta înseamnă un calcul strategic diferit. Garanțiile pentru Europa nu mai sunt cele militare cu care ne-am obișnuit”, a mai spus profesorul Bjola, care consideră că președintele României trebuie să facă mai mult pentru a deveni relevant în relația cu marile puteri europene.
Nemulțumirea față de Nicușor Dan nu e legată de călătoria în SUA, ci de oportunitățile ratate în Europa, care, puse în balanță cu episodul întâlnirii cu Marco Rubio pe un hol care i-a făcut cadou o șapcă MAGA, au ieșit mult în evidență, arătând o Românie măcinată din interior, aflată încă sub controlul neo-securismului, diseminat în societate la începutul anilor ’90.