Parlamentul votează marți moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, iar rezultatul este mai incert ca oricând. Deși documentul a fost depus cu un număr confortabil de semnături, calculele s-au complicat între timp, iar diferența se face acum la câteva voturi.
Potrivit datelor oficiale, pentru ca moțiunea să treacă este nevoie de cel puțin 233 de voturi, adică 50% + 1 din numărul total al deputaţilor şi senatorilor. Însă, pe fondul retragerilor și al negocierilor intense din ultimele zile, niciuna dintre tabere nu mai pare sigură de rezultat.
De la majoritate aparent sigură, la un vot pe muchie de cuțit
Moțiunea intitulată „STOP Planului Bolojan” a fost inițiată de PSD, AUR și PACE și a adunat inițial 254 de semnături – cu 21 peste pragul necesar.
Între timp însă, mai mulți parlamentari s-au răzgândit sau au schimbat tabăra. Unii semnatari au anunțat că nu vor mai vota moțiunea, în timp ce alții au părăsit partidele care o susțin.
În acest context, votul final depinde de un număr mic de parlamentari indeciși sau neafiliați, transformați în „jucători-cheie”.
Dezertări și repoziționări în ambele tabere
Primele fisuri au apărut în rândul parlamentarilor proveniți din fostul partid POT, care, deși au semnat moțiunea, au anunțat că nu o vor susține în plen.
Deputatul Andrei Csillag a explicat decizia într-un mesaj public: „Nu girăm jocurile PSD–AUR. Nu votăm o moțiune fără soluții!”.
Și din tabăra PACE au apărut retrageri. Senatorul Liviu Fodoca a anunțat că nu va mai susține demersul, afirmând că nu vrea să devină „instrumentul politic al PSD”.
În paralel, PSD a pierdut parlamentari, dar a încercat să compenseze prin atragerea unor aleși din opoziție. Deputata neafiliată Rodica Plopeanu a anunțat că se alătură grupului social-democrat.
Matematica votului: fără aliați, moțiunea nu trece
Datele arată că PSD și AUR nu pot asigura singure majoritatea necesară. Împreună, cele două partide adună în prezent aproximativ 220 de voturi - sub pragul de 233, arată calculele Digi24.
De aceea, voturile din zona neafiliaților, ale grupurilor mici sau ale minorităților naționale devin decisive. Grupul minorităților, care are 17 parlamentari, nu a impus o linie de vot, iar decizia va fi luată individual.
În plus, grupuri precum „Uniți pentru România” au anunțat că nu vor vota „în orb” moțiunea și cer o alternativă clară de guvernare.
PNL încearcă să țină guvernul în picioare
De cealaltă parte, liberalii încearcă să convingă parlamentari din opoziție să nu voteze moțiunea. Premierul Ilie Bolojan și lideri ai PNL au purtat negocieri directe în ultimele zile.
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a recunoscut că situația este extrem de strânsă: „În acest moment, se joacă. Cred că lipsesc vreo 5-10 voturi ca să nu treacă (…) Există și posibilitatea să vedem dezertări de ambele părți”.
PSD mizează pe un vot istoric
În ciuda incertitudinii, liderii PSD se declară optimiști. Fostul premier Marcel Ciolacu susține că moțiunea va trece cu un scor record.
"Ca soarta fiecărui fost prim-ministru, presupun că nu o să se mai vorbească de premierul Marcel Ciolacu, o să se vorbească de Bolojan. Nu e o soartă uşoară, dar e un om puternic şi o să o ducă la fel ca şi mine", a declarat Ciolacu, la finalul şedinţei CJ Buzău de săptămâna trecută.
El a afirmat că ar putea fi depășit precedentul stabilit la demiterea guvernului Cîțu, care a căzut cu 281 de voturi.
Procedura: cum se votează moțiunea de cenzură
Votul asupra moțiunii este secret și se desfășoară cu bile. Fiecare parlamentar primește o bilă albă și una neagră.
Pentru a vota în favoarea moțiunii (adică pentru demiterea guvernului), bila albă este introdusă în urna neagră, iar cea neagră în urna albă. Anularea votului: Dacă ambele bile sunt introduse în aceeaşi urnă, votul este considerat nul.
Procedura este concepută pentru a asigura confidențialitatea votului, deși, în practică, partidele încearcă să controleze disciplina internă.
Miza politică: cine pierde și cine câștigă după vot
Potrivit politologului Sergiu Mișcoiu, rezultatul votului va produce efecte diferite pentru fiecare tabără, iar înfrângerea nu înseamnă neapărat pierdere politică.
Pentru Ilie Bolojan, o eventuală cădere a Guvernului ar putea fi transformată într-un avantaj de imagine. Mișcoiu spune că premierul ar putea capitaliza politic momentul, prezentându-se ca liderul care a rezistat presiunilor unei alianțe largi împotriva sa.
„Domnia sa poate să se aureoleze de această situaţie în care a rezistat şi să capitalizeze politic într-o viitoare opoziţie”, explică politologul pentru News.ro.
Totuși, el avertizează că adevăratul risc pentru Bolojan nu este neapărat pierderea guvernării, ci reacția din interiorul propriului partid. „Există întrebarea legitimă dacă liberalii îl vor susţine în continuare sau dacă, fidel tradiţiei, îl vor sacrifica pentru un interes naţional – de multe ori fiind vorba de interese mai mărunte de grup”, spune Mișcoiu.
PSD riscă tensiuni interne dacă moțiunea eșuează
În cazul PSD, un eșec al moțiunii ar putea declanșa conflicte interne serioase, în special la nivelul conducerii.
Sergiu Mișcoiu anticipează „discuţii foarte serioase” și chiar posibile mișcări pentru schimbarea liderilor, dacă partidul nu reușește să mobilizeze voturile necesare pentru demiterea Guvernului.
El atrage atenția că responsabilitatea ar putea fi pusă pe incapacitatea de a coagula sprijinul din zona partidelor mai mici și a parlamentarilor neafiliați, ceea ce ar putea duce la contestări interne și chiar la ideea convocării unui congres.
AUR, în cea mai confortabilă poziție
În acest joc politic, AUR pare să fie cel mai puțin afectat de rezultatul imediat al votului.
Politologul explică faptul că partidul condus de George Simion nu are un interes real de a intra la guvernare în acest moment, preferând să își consolideze poziția din opoziție. „Capitalul său politic crescut e legat de statutul de partid de opoziţie. Nici nu are oameni flămânzi care să dorească puterea imediat”, afirmă Mișcoiu.
În plus, AUR poate exploata și refuzul președintelui de a susține un guvern cu acest partid, transformând această poziție într-un argument politic.
Afirmațiile false încep să pară adevărate cu cât le auzim mai des. Toți suntem vulnerabili, dar există o cale de a ne proteja
Leul continuă să se deprecieze. Euro stabilește un nou record și se apropie de 5,2 lei
Când chatbotul întărește delirul. Un bărbat spune că Grok l-a convins că este urmărit și că oameni vin să-l omoare
Interul lui Cristi Chivu, gata să vândă la FC Barcelona după ce a devenit campioană
