Încotro mergem noi, domnule ministru?

Încotro mergem noi, domnule ministru?

Ministrul traseist Cîmpeanu mi se pare a fi doar un domn cu chef de funcție și cam atât.

Un domn care crede că a sosit momentul să ajungă pe un scaun ministerial pentru că poate. Unul care crede că este recomandat de nepriceperea și pasivitatea predecesorilor să ocupe această funcție.

Omul nu a venit în PNL cu intenția de a implementa în educație vreun plan, ci doar a sărit în barca liberală ca să nu se scufunde cu barca lui Ponta.

Prestația sa de pe vremea când Ponta împărțea posturi prin ministere nu a avut ceva ieșit din comun. Dacă omul chiar avea în minte o sumă de măsuri care să dreagă ce e stricat în educație, trebuia să le implementeze de atunci.

Trebuia să revină acum la conducere pentru a continua ce timpul sau alte piedici nu-i permiseseră să realizeze atunci. Nici gând de așa ceva. Dacă avea vreun plan, îl prezenta opiniei publice acum, la începutul mandatului.

Bâlbâiala legată de începerea școlilor pe 8 februarie este o dovadă a felului în care problemele ministerului băltesc prin gândirea dumnealui.

Drumul de la dorim să înceapă școala pe 8 februarie la trebuie să înceapă școala atunci este drumul scurt de la conștientizarea unei nevoi sociale la înțelegerea acestei necesități. N-am auzit făcându-se vorbire de ceva măsuri care să facă dorința realizabilă.

Fără niște măsuri serioase care să facă posibilă deschiderea în siguranță a școlilor procesul va fi ratat cu grandoare. Elevii se vor buluci la cursuri fericiți că au scăpat de statul acasă, profesorii se vor vaccina după cum vor crede, iar cazurile de infectare cu Covid vor crește și iar ne vom trezi în situația de a trece la învățământul online.

Ce s-a întâmplat prin țările europene se va întâmpla și la noi, mai ales că la noi procesul de vaccinare merge cum merge, adică lent, prea lent ca să putem avea un orizont previzibil la care imunitatea ne va permite începerea școlilor fără mare risc de infectare.

Iar asta se va petrece în cel mai bun caz în vară, când anul școlar se va termina.

Liderii AUR i-au propus ministrului Educației să organizeze școli de vară, pentru recuperarea orelor pierdute. Cîmpeanu: O măsură corectă

Tăcerea asurzitoare a domnului ministru

Spusele domnului Cîmpeanu mă îndreptățesc să cred că dânsul nu are un plan ca școala să fie mai sigură de pe 8 februarie decât a fost în noiembrie 2020, de exemplu. Un plan pe termen scurt adică, menit ca să gestioneze pandemia.

Bun, poate că un asemenea plan nu există, poate că nu sunt măsuri care să facă posibilă această siguranță de care vorbeam, poate că omul știe să se ocupe doar de învățământ, nu și de latura pandemică a acestuia.

Dar după ce vom câștiga ceva imunitate, cum vom proceda? Normalitatea nu va veni de la sine, trebuie cheltuiți bani și e nevoie de timp și efort ca lucrurile să se așeze.

Cîmpeanu vrea mai mulți bani: Eu nu ştiu să rezolv problemele din educaţie fără resurse financiare

Cum vor fi recuperate orele pierdute, cum se va proceda ca elevii să ajungă la zi cu cunoștiințele, cum se vor programa examenele, domnul ministru nu ne spune. Iar chestiunile astea țin de învățământ, nu de problema pandemiei. Deci nu există niciun plan pe termen mediu de combatere a răului generat de pandemie.

Cât despre un plan pe termen lung care să aducă învățământul românesc la nivel european nici nu mai vorbesc. Deși măcar acesta trebuia să fi fost luat în considerație la numirea dânsului pe funcție.

Acea Românie educată de care făcea vorbire președintele Iohannis ar cere un om cu viziune care să conlucreze cu echipa președintelui la implementarea unor măsuri cu cap și coadă care să transforme educația din cenușăreasă în primadonă. Nici aici nu se aude nimic.

Tăcerea asurzitoare a domnului ministru îmi spune că deocamdată omul bâjbâie cu o lumânare prin întunericul viitorului și încearcă să se dumirească ce și cum. Nici asta n-ar fi o problemă dacă domnul ministru ar avea timp la dispoziție.

Decât să facă prostii regretabile mai bine ar cugeta profund la cum stau lucrurile acum și cum vom ajunge unde ne dorim peste patru ani. De ce n-o fi făcut asta în vremea când se plimba prin defunctul ALDE și prin defuncta ProRomânie?

Nu asta este treaba unui politician, să proiecteze viitorul și să se pregătească pentru ziua când va avea norocul să ajungă pe fotoliul de unde să-l poată face realitate?

Ce va face deosebirea, în cazul domnului Cîmpeanu, între un politician hulit pentru traseism și un bun ministru al Educației?

Zarva de prost gust a domnului Cumpănașu care se vrea baciul turmei de elevi părăsită pe imașul online-ului de minister ne demonstrează că deocamdată e vorba de nimic și cam atât.


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!