În 2017, timp de 49 de zile la rând, locuitorii din Seeley Lake, Montana, au respirat aer plin de fum. Un incendiu de vegetație izbucnit în apropiere a trimis un nor dens care a rămas suspendat deasupra orașului. Calitatea aerului s-a prăbușit. La un moment dat, concentrația de particule în suspensie a depășit limita maximă pe care aparatele o puteau măsura.
Pentru Christopher Migliaccio, profesor de imunologie la Universitatea din Montana, a fost o ocazie rară de a studia efectele directe ale expunerii la fumul produs de incendii, scrie The Atlantic.
A obținut rapid fonduri și a mers în Seeley Lake împreună cu echipa sa pentru a colecta date. Ce au descoperit?
- Că impactul nu a fost imediat. Imediat după incendii, 10% dintre participanți aveau o funcție pulmonară sub limita normală.
- După un an, procentul crescuse la 46%.
- La doi ani, majoritatea prezentau în continuare funcții pulmonare anormale.
„Am fost foarte surprinși”, a spus Migliaccio pentru The Atlantic.
Fumul de incendii de vegetație devine principala sursă de poluare din SUA
Astfel de episoade nu mai sunt o excepție. Din 2012 până în 2022, numărul americanilor expuși la aer toxic din cauza fumului a crescut de 27 de ori.
În unele părți ale SUA, o zi din patru cu aer nesănătos este cauzată de fum, potrivit cercetătoarei Joan Casey, epidemiolog la Universitatea Washington. În prezent, fumul este sursa care afectează cel mai mult calitatea aerului în SUA, mai mult decât gazele de eșapament sau emisiile industriale.
Și totuși, cercetarea este într-un stadiu incipient. „Suntem încă în grădiniță, când vine vorba de înțelegerea efectelor fumului”, spune Casey. În special, nu știm ce se întâmplă cu corpul uman după expuneri repetate, pe termen lung.
Fiecare incendiu e chimic unic. Fumul e mai periculos decât poluarea obișnuită
Spre deosebire de poluarea urbană constantă, fumul de vegetație este imprevizibil și chimic variabil. Un incendiu care arde doar pădure are un profil toxic diferit de unul care mistuie cartiere întregi - cu mașini, materiale plastice, vopsele și alte substanțe toxice.
Într-un studiu de laborator, cercetătorii au ars turbă, ace de pin și mai multe tipuri de lemn pentru a simula diferite ecosisteme. Rezultatul? Fumul de pin era cel mai mutagen (adică cel mai probabil să cauzeze cancer), iar cel de eucalipt era cel mai toxic pentru plămâni.
Fumul afectează copiii, somnul, fertilitatea și sistemul imunitar
În 2008, cercetătoarea Lisa Miller, imunolog la UC Davis, a observat că primatele pe care le studia fuseseră expuse la fum în aer liber. Echipa sa le-a urmărit 15 ani. Rezultatele au arătat că puii expuși la fum au devenit adolescenți cu plămâni mai mici, mai rigizi și cu un sistem imunitar mai slab.
Au fost afectate inclusiv somnul și răspunsul la infecții bacteriene. Studii recente din China arată că expunerea la poluare în copilărie afectează calitatea somnului, ceea ce, la rândul său, influențează dezvoltarea neurologică.
Un alt efect documentat este cel asupra fertilității masculine. După incendiile din Oregon (2020), un studiu pe 30 de bărbați a arătat că mobilitatea spermatozoizilor a scăzut după expunerea la fum. Un studiu similar în Seattle a dus la aceleași concluzii. Cercetători din Colorado au observat rezultate similare la taurii de prăsilă.
Mai mult, în laborator, expunerea șoarecilor la echivalentul a 15 ani de inhalare a fumului a produs modificări epigenetice majore în celulele spermatice: peste 3.000 de locații genetice afectate.
„De obicei vedem modificări în câteva zeci de locuri, nu mii”, a spus toxicologul Luke Montrose.
Efectele asupra vârstnicilor: inflamație, boli neurologice și moarte prematură
Expunerea la fum declanșează și inflamații, un mecanism-cheie în dezvoltarea unor boli neurologice precum Parkinson. Joan Casey susține că există deja corelații între fumul de incendii și riscuri mai mari pentru vârstnici. În California, între 2008 și 2018, peste 50.000 de persoane au murit prematur din cauza fumului. La nivel național, cifrele actuale depășesc 11.000 de decese anual.
Un raport al National Bureau of Economic Research estimează că, în cel mai pesimist scenariu de încălzire globală, până în 2055, fumul ar putea cauza peste 700.000 de decese premature în SUA.
Ce urmează
Odată cu încălzirea globală, incendiile devin mai frecvente și mai intense. Iar fumul nu rămâne doar acolo unde arde pădurea. Canada arde deja de săptămâni întregi, iar norii de fum se întind până în Statele Unite.
Cercetătoarea Susan Cheng, cardiolog la Cedars-Sinai Medical Center din Los Angeles, conduce acum un studiu pe 13.000 de persoane expuse la fumul incendiilor din California. Va urmări timp de 10 ani impactul asupra inimii și vaselor de sânge.
„Trebuie să urmărim asta cu atenție”, spune ea. „Altfel, ne vom trezi peste ani încercând să înțelegem cum de atâția pacienți au ajuns să sufere de boli cronice accelerate.”
Cum stăm în România
Schimbările climatice nu se opresc la granițe. România a fost afectată vara trecută de fumul provenit din incendiile de pădure din Grecia și Canada.
De asemenea, deși fenomenele nu sunt la intensitatea celor din California sau Australia, tendința este clară: verile devin mai uscate, incendiile mai dese, iar fumul, mai persistent.
În anul 2024, România a înregistrat o creștere semnificativă a incendiilor de vegetație, cu peste 16.000 de astfel de incidente raportate până în luna august, depășind cu aproximativ 3.000 numărul total al incendiilor din întreg anul 2023. Această creștere este atribuită în principal utilizării necorespunzătoare a focului deschis pentru igienizarea terenurilor agricole, în special arderea resturilor vegetale.
În județul Gorj, numărul incendiilor de vegetație uscată a crescut de 3,5 ori în 2024 față de anul precedent, ajungând la 1.151 de cazuri. De asemenea, fondul forestier administrat de Romsilva a fost afectat de 650 de incendii, comparativ cu 149 în 2023.
În ceea ce privește impactul fumului provenit din incendiile de vegetație din alte țări, datele satelitare ale Serviciului Copernicus pentru Monitorizarea Atmosferei (CAMS) au arătat că fumul degajat de incendiile violente din Canada a traversat Atlanticul și a ajuns în Europa, inclusiv în România, la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie 2025.
Deși fumul s-a aflat la altitudini mari și nu a reprezentat un pericol direct pentru sănătatea populației, a provocat cer încețoșat și apusuri de soare roșii sau portocalii.