O navă care transporta cereale sub pavilion egiptean a fost atacată de forțele Rusiei în zona economică exclusivă a României, la 100 de kilometri de portul Sulina. Atacul reprezintă o nouă agresiune gravă desfășurată în proximitatea țării noastre, care semnalează autorităților nevoia de a face față amenințărilor tot mai frecvente ale Kremlinului.
Claudia Pîrvoiu a mărturisit că i-a stat inima în loc atunci când a primit mesajul Ro-Alert, la ora 3 dimineața, cum că există posibilitatea de a cădea „obiecte din spațiul aerian”. „Ce faci?”, se întreba ea într-o postare publicată pe Facebook în data de 8 septembrie. „Chiar fugi la subsolul blocului, cu copil, cu pisică, să nu te trezești cu un obiect rusesc în cap?”.
Mii de cetățeni români au trecut prin experiența neplăcută de a fi treziți în creierii nopții de alarma dată de autorități cu privire la posibilitatea de a se prăbuși „obiecte” din cer.
Mesajul nu făcea nicio referire la dronele rusești, care au intrat în spațiul aerian românesc, lămuririle venind mai târziu, dar fără măsuri de pregătire și protecție a populației.
În dimineața aceleiași zile, la câteva ore bune după mesajul Ro-Alert, premierul Marcel Ciolacu a avut o primă reacție la pătrunderea mai multor drone în spațiul aerian al României și la prăbușirea unora pe teritoriul țării noastre.
Reacția oficialului a creat și mai multă confuzie decât mesajul Ro-Alert.
„Am vorbit azi noapte cu domnul ministru (Angel Tîlvăr, portofoliul Apărării - n.red.), am vorbit și azi dimineață…, la cafea, cum era normal. Nu au fost probleme deosebite pe teren, vor continua, pentru că urmează iar exporturi de grâne. Asta este, avem un război la granița cu România”, a declarat Marcel Ciolacu în fața reporterilor.
Lipsa de reacție încurajează Rusia
Au trecut peste doi ani și jumătate de la momentul în care Vladimir Putin a declanșat invazia asupra Ucrainei. La acea vreme, nimeni nu-și putea imagina cum va evolua războiul, iar dronele fuseseră văzute mai mult în filme de acțiune sau S.F. Astăzi, sunt folosite intens de ambele tabere, ajungând să pună în pericol și viața celor care nu sunt în război.
Incidentele cu drone care intră în spațiul aerian nu au loc numai în România. Polonia și țările baltice sunt afectate la fel de mult de incursiunile aparatelor de zbor fără pilot (UAV) ale Rusiei.
Imaginați-vă reacția opiniei publice dacă rachetele rusești s-ar apropia de spațiul aerian francez… Și amintiți-vă dezbaterea când un balon chinezesc, care s-a dovedit a fi inofensiv, a survolat Statele Unite. Aici, vorbim despre rachetele de croazieră!
Radek Sikorski, ministrul de Externe al Poloniei
Până acum, niciun stat membru NATO nu a doborât dronele rusești intrate în spațiul aerian, dar există o neliniște tot mai mare a populației în legătură cu aceste incursiuni, pericolul de a provoca pierderi de vieți omenești și pagube materiale crește pe zi ce trece.
Pe de altă parte, o lipsă de reacție a forțelor NATO îi face pe militarii ruși să intensifice raidurile și chiar să lanseze acțiuni de sabotaj.
La o zi după incursiunea de 70 de kilometri din România, o dronă Shahed de fabricație iraniană, lansată de Rusia, s-a prăbușit pe teritoriul Letoniei, stat membru NATO.
În data de 5 septembrie, aviația din Belarus, aliata Rusiei, a doborât cel puțin o dronă a Kremlinului care a intrat în spațiul aerian. Moscova n-a reacționat.
Cum procedăm cu dronele
Expertul militar Claudiu Degeratu a declarat într-un interviu realizat în exclusivitate pentru Spotmedia.ro că în România sunt două curente de gândire în ce privește reacția pe care trebuie s-o avem față de dronele care violează spațiul aerian:
- Cei care susțin că acestea trebuie să fie doborâte conform legislației existente, la ordinul ministrului Apărării.
- Cei care spun că avem nevoie de o legislație specifică pentru aparatele de zbor fără pilot, care nu sunt etichetate ca fiind ostile, adică execută un atac asupra teritoriului național.
„Din punct de vedere teoretic, dacă o dronă zboară controlat, deci nu este lovită sau deviată de la traiectorie și discutăm de o dronă controlată de un pilot rus aflat la sol, în afara teritoriului nostru, și intră în spațiul aerian suveran al României, avem două opțiuni: o considerăm o acțiune ostilă pentru că violează suveranitatea sau nu o considerăm o acțiune ostilă, cum a anunțat premierul Ciolacu și ministrul Apărării Angel Tîlvăr, aceștia susținând că drona nu vizează o acțiune militară împotriva României”, a declarat Claudiu Degeratu, expert militar, pentru Spotmedia.ro.
Claudiu Degeratu, expert militar, susține că România nu și-a făcut temele în ce privește reacția incursiunilor dronelor rusești - Sursa: captură video TVR
Specialistul spune că, în situația în care noi etichetăm o astfel de dronă ca fiind neostilă, apare o altă problemă.
„Aceasta trece controlat prin spațiul nostru aerian și se duce în portul ucrainean Izmail, lovind depozitele de cereale. Deci cum a trecut de granița României, drona devine ostilă pentru ucrainieni, aliații noștri. Deci apare problema că drona, inițial, a fost lansată cu un scop ostil, să distrugă o țintă. Ținta nu e în România, e în Ucraina.
Cine decide în acest caz gradul de ostilitate a dronei, unde apare linia de separație și, mai ales, oricum ar fi, avem de a face cu violarea spațiului aerian al României”, a spus expertul Claudiu Degeratu.
Criza dronelor provoacă tensiuni în NATO
Marcel Ciolacu, după prima reacție prin care a bulversat întreaga opinie publică, a revenit și a adus în discuție problema „ostilității”, spunând că dacă o dronă rusească vizează ținte din România, „normal că va fi doborâtă”.
Dar specialiștii militari spun că asta e o falsă problemă și țara noastră ar trebui să aplice aceeași procedură ca atunci când în spațiul aerian intră un aparat de zbor străin: e reperat, flancat de avioane de luptă, somat și doborât dacă nu se conformează.
Pe de altă parte, România, la fel ca toate statele NATO, respectă o procedură prin care o dronă e declarată ostilă sau nu. Deci pentru doborârea lor, a spus expertul Claudiu Degeratu, e nevoie de o comunicare cu centrul operațional al alianței.
Noua criză a dronelor a arătat gravitatea unei probleme care trenează de peste un an, de la primele incursiuni ale dronelor rusești în Delta Dunării.
Rezolvarea ei nu este simplă. Militarii spun că au nevoie de o lege prin care să se instituie un centru de comandă, o procedură de depistare, de reacție, decizie și doborâre.
Specialistul în securitate Claudiu Degeratu spune că acesta e doar vârful icebergului problemei.
„Ce se va întâmpla atunci când vom avea de a face drone marine? Sau cu drone terestre? Vom face câte o lege pentru fiecare tip de dronă?”, s-a întrebat acesta.
„Nu e așa simplu. Trebuie să anticipezi, să faci o analiză, trebuie ca și sistemul politic să accepte o abordare mai liberă. Să schimbăm un pic lucrurile mai în detaliu vis-a-vis de cum construim o astfel de strategie. Marea problemă e că până acum atât sistemul politic, cât și cel militar au gândit totul doar în două situații - de pace sau război, numai că a apărut această zonă gri în care se pot întâmpla multe”, a declarat expertul Claudiu Degeratu.
La patru zile de la criza declanșată de pătrunderea pe teritoriul României a dronelor rusești a venit și reacția președintelui care a convocat CSAT pentru data de... 19 septembrie.
Din păcate, Guvernul nu reușește să ia în serios amenințarea reală și consistentă a Rusiei, sperând ca lucrurile să se rezolve de la sine, dar odată cu trecerea timpului ele se agravează, iar autoritățile nu reușesc să protejeze oamenii eficient și în timp util.