Îmbrăcat în cămașă deschisă la culoare, cu o mască neagră și o mână în buzunar, bărbatul era înconjurat de medici implicați în procesul de vaccinare. Sigur pe el, îi privea un pic superior, ca și cum încerca să le transmită că el e răspunsul tuturor problemelor pe care le întâmpină.
Era data de 5 mai 2021, iar prim-ministrul Florin Cîțu făcea o vizită la Sala Palatului, unde se desfășura primul maraton al vaccinării.
Și acolo a declarat că vaccinarea merge bine, iar în toamnă, cel puțin “10 milioane de români” vor fi protejați în fața unui posibil nou val pandemic.
La acea vreme, o nouă tulpină de coronavirus făcea ravagii în India și nimeni din România nu-și făcea griji pentru ea, mai ales că numărul cazurilor de infectare scădea consistent în fiecare zi.
Florin Cîțu îl demisese pe Vlad Voiculescu, dar ajunsese la o înțelegere cu USR-PLUS să rămână în coaliție cu promisiunea să nu mai ia decizii unilaterale în ce privește înlocuirea unor miniștri fără consultarea partidelor ce formau majoritatea parlamentară.
Dar din acel punct, momentul de maximă influență a lui Florin Cîțu, totul a început să se prăbușească în jurul lui, în urma unei serii de decizii greșite.
O mare eroare de calcul făcută de Florin Cîțu a fost să transforme competiția internă din PNL într-o confruntare națională.
Fiind un politician fără experiență și o mare susținere în partid, acesta a considerat că singura strategie prin care poate să-l învingă pe Ludovic Orban e să creeze două tabere în partid și să-și folosească puterea de prim-ministru pentru a-și transmite mesajul și pentru a le promite liderilor locali fonduri pentru finanțarea unor investiții.
PNDL 3 a fost un instrument prin care Florin Cîțu și-a consolidat influența în partid.
O a doua eroare majoră a fost ridicarea restricțiilor pandemice în data de 15 mai.
Premierul a mizat că va deveni președintele PNL înainte ca valul 4 de pandemie să lovească România, sperând totodată că acesta va avea un impact mult mai mic, deoarece va fi un număr mare de persoane vaccinate până atunci.
Pariul complicat al lui Florin Cîțu
- a pariat că situația din țară nu va fi gravă până are loc congresul PNL și devine președintele partidului.
- a pariat că valul 4 de pandemie nu va fi atât de grav ca precedentul, cel din perioada februarie-martie 2021, și în niciun caz la fel de grav ca valul doi, cel din perioada noiembrie-decembrie 2020.
- a pariat că până în septembrie se vor vaccina cel puțin 8 milioane de români, conform propriilor declarații din primăvară.
Florin Cîțu nu a înțeles cum funcționează USR-PLUS
Nu a câștigat niciunul, deși, pentru a supraviețui politic, avea nevoie să le câștige pe toate.
Dar Florin Cîțu a făcut mai mult de atât. A provocat o criză politică prin demiterea ministrului Justiției Stelian Ion (USR-PLUS) cu trei săptămâni înainte de congresul PNL, provocând destrămarea coaliției.
“Cea mai mare greșeală a lui Florin Cîțu a fost modul cum a tratat partenerii de coaliție”, a declarat Liviu Iolu, consilierul de comunicare al lui Dacian Cioloș, pentru SpotMedia.ro.
“El a folosit instrumente învechite care s-au folosit deseori în ce privește relația cu USR-PLUS. Nu a înțeles că noi nu reacționăm așa. Lanțul de decizie e foarte scurt în partid”, a explicat Liviu Iolu.
“Nu există vasalitate la noi în partid, nu există o subordonare oarbă. Chiar dacă liderii și-ar fi dorit altceva, n-ar fi reușit să-și impună decizia împotriva curentului de opinie a majorității membrilor”, a mai declarat Liviu Iolu, consilierul președintelui USR-PLUS.
Un președinte dezorientat care vrea să câștige timp
Klaus Iohannis, prin declarația făcută la câteva ore după demiterea Guvernului Cîțu prin moțiune de cenzură, prelungește criza politică din România, amânând cu o săptămână chemarea partidelor la consultări pentru desemnarea unui nou prim-ministru.
“Pentru a da timp partidelor politice să se întrunească în forurile interioare, să găsească abordări mature şi să vină cu ele…, voi convoca consultări… abia săptămâna viitoare. Acum se cere maturitate şi responsabilitate”, a anunțat Klaus Iohannis, președintele României.
PSD e marele câștigător al moțiunii.
Formațiunea condusă de Marcel Ciolacu a reușit să-l demită pe Florin Cîțu, să obțină o victorie simbolică, dar în ciuda declarațiilor, nu e grăbită să guverneze.
“Am ajuns aici din cauza lui Klaus Iohannis”, a declarat deputatul PSD Adrian Chesnoiu pentru SpotMedia.ro.
“După alegerile din decembrie 2020, acesta trebuia să nominalizeze un premier de la partidul care a câștigat alegerile”, a mai adăugat acesta.
“Dacă PSD era desemnat să formeze o majoritate parlamentară, cum era firesc, din moment ce am obținut cele mai multe voturi, nu se ajungea în această criză”, susţine deputatul.
Acesta a spus că social-democrații aveau suficientă experiență politică pentru a găsi o soluție funcțională prin care să evite criza care a apărut la doar nouă luni de la alegerile parlamentare.
Dar în decembrie 2020 contextul era complicat, iar România venea deja după un eșec al guvernării PSD.
Klaus Iohannis nu și-a permis să le ofere social-democraților prima șansă de a forma guvernul, deși aceștia câștigaseră alegerile.
Nu există o explicație rațională, spun parlamentarii lui Orban
Klaus Iohannis a fost tot timpul în spatele lui Florin Cîțu. Prin intermediul lui, președintele a preluat controlul PNL de la Ludovic Orban, iar acum, conform propriilor declarații, președintele României dorește să amâne cât mai mult desemnarea unui nou prim-ministru.
Dar prelungirea crizei politice și conflictul deschis cu USR-PLUS vor pune în pericol unitatea PNL.
41 de parlamentari liberali din 134 au dat publicității o scrisoare în care-l propun pe Ludovic Orban pentru poziția de prim-ministru.
“Nu există o explicaţie raţională asupra motivului pentru care România a ajuns în această situaţie critică şi nici în privinţa planului de soluţionare a crizei politice. Ne delimităm public faţă de cei care se fac răspunzători pentru actualul context politic şi social, care nu poate continua, ţinând cont de aşteptările societăţii româneşti”, se arată în documentul semnat de grupul liberalilor care-l susțin pe Orban.
Guvernul Cîțu a fost demis cu un număr record de voturi în istoria post-decembristă, 281.
“La joc politic inabil, adică la incapacitatea de a forma alianțe sau coaliții, Cîțu i-a depășit pe Ciorbea, pe Emil Boc, pe Mihai-Răzvan Ungureanu, Grindeanu și Viorica Dăncilă și pe toți ceilalți prim-miniștri împotriva cărora s-au depus moțiuni de cenzură”, a scris sociologul Barbu Mateescu, într-o postare pe Facebook, precizând că parlamentarii liberali pro-Orban s-au abținut de la vot.
Florin Cîțu și Klaus Iohannis, după moțiunea de azi, sunt izolați politic, acesta fiind principalul motiv pentru care nu pot grăbi formarea unei noi majorități.
