Cum își dorește Chișinăul să reintegreze regiunea transnistreană?

Laurentiu Plesca

EXPERT AFILIAT EUROPULS

Laurențiu Pleșca este cercetător al Centrului Român de Studii Ruse și analist în cadrul German Marshall Fund of the United States. Este Doctorand al Școlii Doctorale de Științe Politice al Universității din București, licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, absolvent al unui masterat la aceeași facultate, Programul de Relații Internaționale și Studii Europene, absolvent al unei burse în Franța la universitatea Sciences Po Lille. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Laurențiu publică analize pe teme precum geopolitica Rusiei în zona Mării Negre, politica internă și externă a statelor ex-sovietice (în special Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Belarus, Azerbaijan, Kazahstan). De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.

Intrarea în vigoare a noului Cod Vamal al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2024 a stârnit reacții virulente din partea așa-ziselor autorități de la Tiraspol.

În sfârșit avem parte și de echitate atunci când firmele din Transnistria trebuie acum să plătească taxe vamale în bugetul Republicii Moldova ca și orice altă companie moldovenească.

Este important să subliniem că acest Cod Vamal a fost aprobat încă din 2021, iar consternarea manifestată de liderii transnistreni poate fi interpretată ca o reacție la noile realități care vizează relațiile comerciale și vamale, dar și faptul că aceștia presimt că vor mai urma și alte măsuri care să taie din pârghiile pe care le are regiunea transnistreană.

Drept răspuns, Tiraspolul a amenințat cu posibilitatea introducerii taxelor vamale pentru fermierii din mai multe sate din raionul Dubăsari, care dețin terenuri agricole situate după traseul Rîbnița-Tiraspol, controlat de forțele separatiste.

ADVERTISING

Autoritățile de la Chișinău au reacționat prompt și au anunțat sprijinirea fermierilor vizați, în cazul în care această amenințare va fi materializată.

Autoritățile auto-proclamate din stânga Nistrului încep să conștientizeze că pas cu pas vor mai urma racordări juridice în legislația Republicii Moldova, care să omogenizeze drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice de pe ambele maluri ale Nistrului.

Aceasta este noua realitate și nu mai există cale de întoarcere. În continuare se va răspunde și la cea mai stringentă problemă care, de fapt, alimentează regimul de la Tiraspol, cea a gazului în schimbul electricității.

Desigur că statul Republica Moldova se află într-o poziție de vulnerabilitate. O reintegrare peste noapte este puțin probabilă, doar prin blocarea in corpore a economiei de pe malul stâng, dar această variantă nu este una probabilă din punct de vedere a cât de pregătite sunt instituțiile și bugetul statului, acum, să reintegreze o regiune desprinsă de mai bine de 30 de ani.

Moscova este conștientă că cea mai mare vulnerabilitate a Republicii Moldova este regiunea transnistreană. Exact acolo Rusia va forța cel mai mult nota în lunile ce urmează, mai ales pe dimensiunea securității statului.

Mai mult decât atât se observă o dinamică periculoasă de la începutul anului, unde Institutul pentru Studiul Războiului susține că Rusia este cea care va organiza atacuri „sub steag fals” în Transnistria, pentru a da impresia că Ucraina desfășoară acțiuni de sabotaj pe teritoriul separatist al Republicii Moldova, pentru a crea condițiile care să justifice deschiderea unui nou front.

Cu siguranță, odată cu sfârșitul războiului și cu victoria Ucrainei, problema transnistreană va fi mult mai ușor de soluționat.

Dacă pentru alegerile locale Rusia a angrenat resurse financiare impunătoare și a încercat să influențeze alegerile din Moldova prin metode precum finanțarea ilegală a campaniilor electorale, cumpărarea de voturi și campanii de dezinformare. Atunci pentru alegerile prezidențiale, miza este imensă, iar dacă adăugăm și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, Moscova se va implica plenar și la turații cum nu am văzut până acum în planurile de zădărnicire a viitorului Chișinăului.

Chiar marţi, 16 ianuarie, în cadrul biroului OSCE din Tiraspol au demarat discuțiile dintre vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, și reprezentantul părții transnistrene, Vitali Ignatiev. Subiectele abordate includ noile modificări ale Codului Vamal, precum și aspecte legate de numerele neutre pentru autovehicule și libertatea de circulație.

Dar mai important i s-a explicat părții transnistrene că egalitatea în drepturi a celor două maluri ale Prutului este singura opțiune pe care merge Chișinăul. Acest dialog în format 1+1 este singurul canal oficial de comunicare și singura opțiune viabilă în momentul de față.

Pentru că este evident că este puțin probabil ca inițiativa 5+2 să producă rezultate semnificative în viitorul apropiat, având în vedere climatul geopolitic actual.

Cei doi mediatori principali, Ucraina și Rusia, sunt practic implicați într-o stare de război, în timp ce al treilea mediator, OSCE, are o criză existențială, deoarece se confruntă cu problema mai amplă a rolului Rusiei în cadrul organizației.

Cetățenii moldoveni trebuie să înțeleagă că totul depinde de rezultatele încheierii războiului dintre Rusia și Ucraina. O victorie a Rusiei ar putea duce la o prezență rusească mult mai mare în regiune, ceea ce ar avea implicații clare pentru Transnistria.

În schimb, o înfrângere rusă ar putea submina viabilitatea independenței și ar putea spori dependența Transnistriei de Moldova și de UE.

Regimul transnistrean trebuie să se întrebe ce scenariu dorește să urmeze. Reintegrarea în Moldova ar oferi unele beneficii substanțiale, având în vedere apropierea cu pași alerți spre Uniunea Europeană.

În acest sens, procesul de integrare europeană a Moldovei ar putea servi drept catalizator pentru reintegrarea Transnistriei. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă regimul din Transnistria se mulțumește să rămână la status quo sau dacă intenționează să împingă mai departe spre independență.

Pentru că o altă opțiune decât asigurarea unor condiții egale pentru ambele maluri nu mai există pe masa negocierilor.

Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇