Guvernul lui Donald Tusk și președintele Karol Nawrocki se confruntă pentru controlul Tribunalului Constituțional al Poloniei. O judecătoare aleasă de actuala majoritate parlamentară a anunțat suspendarea conducerii instituției, iar protestatarii au ieșit în stradă. Tusk susține că restabilește statul de drept. Nawrocki și opoziția acuză o preluare ilegală a Tribunalului.
Conflictul a căpătat sâmbătă, 31 octombrie, și o nouă miză politică: fostul premier Mateusz Morawiecki a anunțat o inițiativă de înlăturare a guvernului prin moțiune de cenzură. Președintele a început consultări cu partidele, iar Tusk și-a apărat deciziile.
Tribunalul Constituțional este cel care decide dacă legile respectă Constituția. Cetățenii și companiile depind de aceste hotărâri pentru protejarea drepturilor lor. Ce se întâmplă însă când instituțiile statului nu mai recunosc aceiași judecători și contestă autoritatea deciziilor lor?
Ce se întâmplă acum
Judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska a anunțat vineri, 30 octombrie, suspendarea pentru o lună a președintelui Tribunalului, Bogdan Święczkowski, și a vicepreședintelui Bartłomiej Sochański. Ea a declarat că preia conducerea, invocând vechimea sa în magistratură și unele prevederi privind suspendarea temporară a activității unui judecător.
Korwin-Piotrowska acuză conducerea că îi împiedică pe unii dintre judecătorii aleși de Parlament să lucreze și blochează funcționarea instituției. Święczkowski și Sochański resping suspendarea și spun că judecătoarea nu are dreptul să îi îndepărteze, relatează Rzeczpospolita.
Președintele Nawrocki, susținut de partidul Lege și Justiție - PiS, și-a întrerupt călătoria spre Senegal și a revenit în Polonia. El a ajuns noaptea la Tribunal, unde s-au produs îmbrânceli. Susținătorii Opoziției s-au adunat în fața clădirii, iar poliția a intervenit pentru securizarea zonei și a reținut persoane care încercau să pătrundă în incintă.
Nawrocki a acuzat guvernul că a încălcat ordinea constituțională și a cerut retragerea forțelor trimise la Tribunal. Tusk a apărat intervenția, susținând că refacerea statului de drept după guvernarea PiS cere măsuri ferme.
Președintele a discutat sâmbătă cu reprezentanții mai multor partide, inclusiv PSL și Polska 2050, din coaliția de guvernare. Coaliția Civică a lui Tusk și formațiunea Noua Stângă au refuzat invitația, potrivit Onet.
Mateusz Morawiecki a anunțat că grupul său parlamentar, Rozwój Plus, propune o moțiune de cenzură și un guvern condus de Marek Jurek, fost președinte al Seimului. Procedura poloneză permite demiterea guvernului doar dacă deputații aleg simultan un nou premier. Inițiativa are, așadar, nevoie de o majoritate care să-l susțină și pe înlocuitorul lui Tusk.
Cum s-a ajuns aici
Majoritatea parlamentară formată în jurul Platformei Civice și PSL a ales cinci judecători înainte să piardă puterea în 2015. Tribunalul a stabilit ulterior că trei alegeri respectau Constituția, iar două nu: mandatele respective urmau să expire după instalarea noului Parlament.
Noua majoritate PiS a respins însă toate cele cinci alegeri și a desemnat propriii candidați. Președintele de atunci, Andrzej Duda, le-a primit jurământul, inclusiv celor aleși pentru trei locuri deja ocupate legal. El a refuzat jurământul celor desemnați de vechiul Parlament.
Guvernarea PiS a schimbat apoi regulile de funcționare ale Tribunalului. Executivul a refuzat să publice o hotărâre din 2016 care declara neconstituționale o parte dintre modificări. Criticii au acuzat partidul că a pus instituția sub control politic, arată Euronews.
Instanțele europene au confirmat ulterior probleme grave. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în 2021 că participarea unui judecător ales neregulamentar a încălcat dreptul unei companii la o instanță constituită potrivit legii.
Curtea de Justiție a UE a constatat în decembrie 2025 că neregulile din numirea unor judecători și a președintei Tribunalului compromiteau independența și imparțialitatea instituției. CJUE a stabilit și că hotărârile Tribunalului care contestau autoritatea dreptului european încălcau obligațiile Poloniei ca stat membru.
Donald Tusk a revenit la conducerea guvernului în decembrie 2023 cu promisiunea de a restabili independența justiției. Executivul său a contestat legitimitatea Tribunalului și a refuzat publicarea hotărârilor acestuia. Instituția a continuat să judece, dar guvernul nu i-a recunoscut deciziile.
Parlamentul a încercat să reformeze Tribunalul prin două legi adoptate în septembrie 2024. Duda le-a trimis pentru verificare chiar instituției pe care urmau să o schimbe. Tribunalul le-a declarat neconstituționale în iulie 2025, iar reforma nu a intrat în vigoare.
Refuzul jurământului a provocat noul blocaj. Parlamentul a ales în 2026 opt judecători pentru Tribunalul cu 15 membri. Nawrocki a primit jurământul a trei dintre ei și l-a refuzat pentru ceilalți cinci. Aceștia au depus jurământul printr-o procedură alternativă, în Parlament, dar Święczkowski nu le-a permis să înceapă activitatea.
CEDO ceruse deja autorităților, printr-o măsură provizorie anunțată pe 6 mai, să nu îi împiedice pe cei patru judecători blocați în primăvară să își exercite atribuțiile. Curtea nu pronunțase însă o hotărâre definitivă asupra fondului cauzei.
Comisia de la Veneția a explicat într-o opinie adoptată în octombrie că Parlamentul alege judecătorii, iar președintele nu poate transforma depunerea jurământului într-un veto asupra alegerii lor.
Ce poate urma
Anna Korwin-Piotrowska a convocat Adunarea Generală a judecătorilor pentru 3 noiembrie. Ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a cerut și ridicarea imunității lui Święczkowski și Sochański, pentru a permite urmărirea lor penală. Disputa poate continua însă chiar asupra celor care au dreptul să participe la ședință și să voteze.
Un acord politic ar putea opri escaladarea. Szymon Hołownia, din Polska 2050, a cerut discuții directe între Tusk și Nawrocki pentru refacerea Tribunalului. El critică atât controlul exercitat de PiS asupra instituției, cât și confruntarea actuală.
Fundația Helsinki susține o propunere a Fundației Batory care merge mai departe: un acord constituțional pentru reconstruirea instituției. Planul presupune schimbarea regulilor de alegere a judecătorilor, astfel încât un singur partid să nu poată controla Tribunalul, încheierea mandatelor actuale și alegerea unei noi componențe după aceste reguli.
Organizația avertizează că metoda folosită acum poate crea un precedent: o viitoare majoritate ar putea alege un judecător cu vechime mare, care să suspende conducerea și să preia instituția.
Krzysztof Izdebski, expert al Fundației Batory, spune că schimbarea conducerii nu ajunge. Tribunalul trebuie să recâștige încrederea cetățenilor dincolo de taberele politice.
„Suntem astăzi mai departe de repararea reală a Tribunalului decât eram acum două zile”, afirmă el într-un interviu pentru Rzeczpospolita. Expertul consideră că polarizarea face compromisul mai dificil, deoarece niciuna dintre părți nu vrea să cedeze.
Actuala majoritate are de răspuns și criticilor privind propriile numiri. Parlamentul l-a ales în septembrie pe Maciej Berek, fost ministru în guvernul Tusk, ca judecător constituțional. Unii membri ai coaliției s-au opus, considerând că alegerea contrazice promisiunea de a scoate justiția de sub influența politică.
Alegerile din 2027 pot prelungi confruntarea. Profesorul de drept Marcin Matczak avertizează că Tusk își poate mobiliza susținătorii, dar riscă să îndepărteze alegătorii moderați.
Economia poate resimți efectele în timp. Analistul XTB Michał Stajniak estimează un impact imediat limitat asupra piețelor, deoarece investitorii cunosc de ani buni conflictul. El avertizează însă că nesiguranța privind aplicarea legilor poate duce la investiții amânate și dobânzi mai mari cerute pentru finanțarea statului. Companiile și investitorii trebuie să poată avea încredere că regulile rămân valabile și după schimbarea puterii.
