Într-o noapte geroasă de la sfârșitul lunii februarie a anului 2014, Vladimir Putin are o întâlnire la Kremlin cu șefii armatei și a serviciilor secrete.
Figurile bărbaților prezenți în încăpere erau întunecate. Cearcăne de nesomn le adânceau privirile în care se citea supunere și spaimă.
Putin le cere să găsească o soluție de urgență pentru a-l extrage din Kiev pe Victor Ianukovici, președintele Ucrainei, și omul Moscovei, care se confrunta cu o adevărată revoluție.
Puterea rusofilă de la Kiev se dezintegrase la presiunea străzii, deși forțele de securitate au arestat și ucis sute de protestatari.
Întâlnirea s-a terminat la ora 7 dimineața, iar înainte de a se ridica de la masă, Vladimir Putin le-a spus subordonaților săi: “Trebuie să începem să ne gândim cum facem ca Peninsula Crimeea să devină parte a Rusiei”.
O săptămână mai târziu trupele militare ale Kremlinului au invadat Crimeea. Acela a fost momentul de maximă putere a lui Vladimir Putin.
O fostă mare forță politică și militară care, pe parcursul anilor ’90, își pierduse anvergura internațională, e preluată la sfârșitul anului 1999 de un ex-agent KGB. Iar acesta a reușit să readucă măreția Rusiei din perioada comunismului.
Să se întoarcă la cum a fost în perioada lui Brejnev
De la acel moment au trecut șapte ani, iar la întâlnirea cu Joe Biden de miercuri, 16 iunie, din Geneva, Elveția, va veni un lider rus mult mai puțin popular, erodat de crizele interne și de instabilitatea economică și politică adusă de pandemie.
Obiectivul principal al lui Putin va fi să încerce să cumpere timp, sugerează mai mulți comentatori politici.
Liderul rus vrea “ca lucrurile să fie așa cum erau sub Brejnev, în anii 1970 și 1980. Nimeni nu-și spunea pe nume, nu existau sancțiuni individuale pentru oameni politici și nimeni nu încerca să răstoarne conducerea sovietică, sprijinind Opoziția”, a declarat Vladimir Frolov, fost diplomat rus, citat de Moscow Times.
Prin acceptarea acestei întâlniri, Joe Biden, președintele SUA, îi oferă lui Putin o scenă pe care acesta se poate urca și de la care, probabil, le va transmite din nou propriilor cetățeni că Rusia e, încă, o mare putere globală.
Cu toate acestea, la Geneva, liderul american va veni cu o listă de cereri însoțite și de un plan B în cazul în care acestea vor fi respinse, anunță cotidianul american Washington Post.
Un pact pentru încetarea războiului cibernetic
Întâlnirile separate pe care președintele american le-a avut, la summit-ul NATO, cu liderii statelor baltice, România și Polonia, arată că are un astfel de plan.
„Mulți lideri de aici, membrii ai NATO, cu care am vorbit, mi-au mulțumit pentru întâlnirea cu Putin. Cred că au fost 10 sau 12 cei cu care am vorbit, spunând că sunt mulțumiți că am făcut asta și că voi face asta. Au considerat că e pe deplin potrivit să am această întâlnire și am purtat discuții cu ei în mod deschis despre ceea ce credeau că este important din perspectiva lor”, a declarat Joe Biden despre susținerea pe care o are în perspectiva întâlnirii cu Putin.
Sunt puține elemente despre pârghiile pe care le are la dispoziție președintele american pentru a menține sub control presiunea exercitată de Putin asupra Ucrainei și asupra statelor occidentale, inclusiv SUA, expuse la frecvente atacuri cibernetice și campanii de propagandă.
Sunt exact armele pe care liderul rus le-a tot perfecționat de când a venit la putere, iar acestea se pot întoarce împotriva lui.
Vladimir Putin, încă din vremea administrației Trump, a cerut un pact în ce privește “securitatea cibernetică”. Cumva, a încercat să înghețe confruntarea digitală acolo unde era. A fost refuzat politicos. Teama președintelui rus e că împotriva lui s-ar putea întoarce ceea ce a făcut el “adversarilor” săi de-a lungul timpului.
“Una dintre provocările strategice majore de astăzi este riscul unei confruntări pe scară largă în domeniul digital”, a anunțat Vladimir Putin într-o declarație oficială remisă administrației americane în data de 25 septembrie 2020.
“O responsabilitate specială pentru prevenirea acesteia revine actorilor-cheie din domeniul asigurării securității internaționale a informațiilor (IIS). În acest sens, am dori să ne adresăm încă o dată SUA cu o sugestie de a conveni asupra unui program cuprinzător de măsuri practice pentru a reporni relațiile noastre în domeniul securității în utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC)”, se arată în declarația președintelui rus.
Se teme cum nu s-a temut niciodată
În luna martie a acestui an, după ce Microsoft a descoperit o operațiune ostilă de infiltrare în rețelele de computere ale mai multor instituții și agenții guvernamentale, administrația SUA a decis să acționeze.
„De fapt, cred că un set de măsuri care sunt înțelese de ruși, dar care s-ar putea să nu fie vizibile pentru lumea largă sunt, probabil, cele mai eficiente măsuri în ceea ce privește clarificarea a ceea ce Statele Unite consideră că sunt în limite și în afara lor și ceea ce suntem pregătiți să facem ca răspuns", a declarat Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al președintelui Biden.
Exact ca în viață, ceea ce te face puternic poate să te și dărâme, marea slăbiciune a lui Vladimir Putin este posibilitatea declanșării de către SUA și aliații săi a unei ofensive cibernetice asupra Rusiei, care poate scoate din uz infrastructură, dar și extrage informații la un nivel fără precedent, producând daune importante Kremlinului.
Vladimir Putin, la întâlnirea de la Geneva, va încerca să câștige timp pentru a trece peste pandemie fără revolte masive în țară.
“Se teme cum nu s-a temut niciodată din moment ce a interzis menționarea numelui unui activist, e vorba de Alexei Navalnîi”, a spus profesorul Armand Goșu, într-un interviu pentru Europa FM.
Pentru prima dată, în ultimii 5 ani, există o alianță și un plan în ce privește deteriorarea influenței liderului rus, cel puțin asta a lăsat să se înțeleagă președintele american în timpul turneului european.
