Înaintea primei reuniuni NATO cu participarea preşedintelui SUA, Joe Biden, secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, a cerut o atitudine fermă faţă de China.
„Noi nu intrăm într-un nou război rece”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în faţa presei la Bruxelles.
"China nu este adversarul nostru, nu ne este duşman." Dar NATO trebuie să ia împreună atitudine faţă de "provocările" reprezentate de "ascensiunea Chinei pentru securitatea noastră."
Republica Populară s-a înarmat masiv în ultimii ani şi şi-a extins puterea militară, investind puternic şi în capacităţi atomice şi sisteme moderne de armament, a declarat fostul premier norvegian. În plus, China investeşte puternic de pildă în infrastructura unor state membre ale NATO, încercând să le aducă sub controlul său.
La acestea se adaugă, potrivit lui Stoltenberg, faptul că puterea de la Beijing nu împărtăşeşte valorile NATO, oprimă minorităţile din propria ţară şi foloseşte social media şi tehnica de recunoaştere facială pentru a supraveghea populaţia la o scară necunoscută până acum.
"Toate acestea sunt relevante pentru securitatea noastră. Nicio ţară şi niciun continent nu vor reuşi să gestioneze pe cont propriu aceste probleme", a declarat secretarul general al NATO.
Concomitent, Stoltenberg a subliniat voinţa de cooperare cu China în domenii cum ar fi combaterea schimbărilor climatice sau controlul armamentului.
Într-un interviu acordat postului canadian de televiziune CBC, Stoltenberg a atras anterior atenţia că acum China are al doilea cel mai mare buget militar din lume şi cea mai mare marină militară.
Se impun clarificări
Teme centrale ale reuniunii NATO la vârf de luni sunt, pe lângă atitudinea alianţei faţă de China, ameninţările reprezentate de Rusia şi continuarea sprijinului destinat Afganistanului după retragerea trupelor NATO din acea ţară. Cei 30 de şefi de stat şi de guvern ai ţărilor membre vor, de asemenea, să dea în lucru revizuirea conceptului strategic al organizaţiei.
În plus, ei intenţionează să declare că şi atacuri în spaţiu pot declanşa apărarea colectivă a membrilor NATO, potrivit articolului 5 din tratatul alianţei.
De asemenea, vor decide înfiinţarea unui centru tehnologic pentru ca alianţa să ţină pasul în privinţa dezvoltării unor noi sisteme de armament, ofensive şi defensive.
Reuniunea la vârf are o importanţă specială, fiindcă este prima la care participă noul preşedinte al SUA, Joe Biden. Acesta s-a declarat dispus să normalizeze relaţiile NATO-SUA, ajunse foarte tensionate în timpul mandatului predecesorului său Donald Trump.
Alianţa speră că administraţia Biden va genera şi noi impulsuri. Stoltenberg a evidenţiat: "Acum avem un preşedinte american care se simte foarte obligat faţă de securitatea europeană şi este dispus să investească mai mult în Alianţă."
El a recunoscut, de asemenea, că în mandatul lui Donald Trump au existat "discuţii dificile" între partenerii din alianţă. Dar NATO a rezistat, fiindcă este "extrem de robustă şi de puternică", a conchis Stoltenberg.
Vezi şi:
