După spectaculoasa conferință de presă care a ținut o oră și jumătate, premierul Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu (PSD), Dominic Fritz (USR), și Kelemen Hunor (UDMR) s-au întâlnit cu președintele României Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni.
Conform mai multor surse politice, discuțiile au fost tensionate și au durat trei ore. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu au venit fiecare cu viziuni diferite cu privire la reducerea cheltuielilor din administrația locală.
Prim-ministrul cere o reducere reală de cel puțin 13.000 de posturi din administrația locală, în timp ce PSD vrea impunerea unei ținte de scădere a cheltuielilor pentru fiecare primărie, iar decizia dacă vor concedia oameni sau vor tăia banii din altă parte să fie luată de primari împreună cu consiliile județene.
Conducerea PSD, interimară și afectată de eșecuri electorale, urmărește să nu intre în conflict cu rețeaua de primari din țară și, atunci, refuză concedierile din administrația locală.
Planul pe care-l propune e de fapt o capcană pentru simplul fapt că, în acest caz, reducerile vor fi făcute din nou pe hârtie, adică renunțarea la anumite cheltuieli bugetate, care oricum nu se făceau din lipsă de bani, fără efecte concrete asupra bugetelor primăriilor.
Nu există soluții magice
O altă idee răspândită pe diferite canale de comunicare ale social-democraților e legată de faptul că plecarea a 13.000 de angajați ai primăriilor din țară înseamnă o reducere de 1,4 miliarde de lei pe an, aproximativ 300 de milioane de euro.
Ceea ce nu spune PSD e că aceștia sunt bani reali, care rămân localităților și nu mai sunt ceruți de la buget ca în multe situații de până acum.
Pentru a reduce deficitul bugetar cu un punct procentual, guvernul trebuie să reducă cheltuielile publice, înregistrate la nivelul anului 2025, cu aproximativ 6 miliarde de euro.
Această reducere nesemnificativă, cum o consideră mulți social-democrați, are o pondere de 5% din tăierea deficitului anual cu un procent.
Pe lângă impactul financiar, mai se obține și accelerarea procesului de eficientizare a primăriilor, putând să amâne astfel creșterea taxelor locale, dar e și primul semn că povara reechilibrării bugetare nu se face exclusiv prin noi impozite și pe spatele celor 70% dintre salariați, care lucrează în domeniul privat.
Un premier nesuferit și sincer
Nicușor Dan, la întâlnirea cu liderii coaliției, a dat semne de susținere a lui Ilie Bolojan și le-a cerut liderilor partidelor din coaliție să nu-l mai atace. Nu e foarte clar dacă a fost sincer sau doar încearcă să evite o criză politică pe care nu o poate controla.
Șeful statului e posibil să fi realizat că nu are soluții pentru un prim-ministru, cel puțin deocamdată, iar demisia lui Ilie Bolojan ar putea să fie o problemă mai mare pentru Cotroceni ca reducerile a 13.000 de posturi din primăriile țării.
Premierul României nu e un personaj simpatic. Rigid, cu privirea pătrunzătoare și mereu încruntat, provoacă neliniște în jur de cum intră în încăpere.
Dar în spatele acestei personalități furioase se ascunde și una empatică, pragmatică și sinceră.
E bine cunoscut faptul că fostul președinte Klaus Iohannis nu-l putea suferi și a tras toate sforile posibile în PNL pentru a-l ține cât mai departe de București.
Întotdeauna este dificil când trebuie să reorganizezi, să reduci, să reduci cheltuieli este foarte dificil, să prioritizezi investiții este foarte dificil, să le eșalonezi este la fel de dificil, pentru că peste tot oamenii își văd prioritățile lor - a început o fundație de spital, comunitatea vede că se ridică, nu înțelege de ce nu mai există finanțare, pentru că nu-l pot termina la timp în PNRR.
Și atunci trebuie găsite niște soluții. Acestea sunt niște lucruri foarte dificile și de aceea nu vedeți entuziasm în această zonă, pe bună dreptate, și nici asumare.
Ilie Bolojan, prim-ministrul României
De asemenea, actualul președinte a dat suficiente semne că nu e pe aceeași lungime de undă cu premierul, multe din întrebările adresate de reporteri în conferința de presă de la Palatul Victoria au făcut referire la relația tensionată dintre cei doi.
În discuția cu jurnaliștii, Bolojan a declarat că a găsit „o situație bugetară mai dificilă” decât s-a așteptat și că „nu au fost prea mulți candidați care să-și dorească poziția de prim-ministru”, făcând referire la faptul că sunt puțini cei dispuși să-și asume măsuri de reformă și creșteri de taxe pentru reducerea drastică a deficitului bugetar.
Oradea, cheia succesului
Principalul atu a lui Bolojan este curajul. Nu-i e teamă de eșec, de faptul că a devenit nepopular sau că e criticat de colegii de coaliție. Iar curajul lui se bazează pe succesul pe care l-a avut ca primar al orașului Oradea și ca președinte al Consilului Județean Bihor.
Sunt puțini lideri politici, acum, în România care au avut un plan, l-au aplicat și au avut succes. Cum singur a recunoscut, ce a făcut ca primar vrea să facă și ca prim-ministru. Pentru el, România e noua Oradea. A admis public că provocarea e mai complicată, dar pare hotărât măcar să încerce.
În timpul campaniei electorale s-a vorbit mult pe tema reformei statului și a nevoii de a fi reduse salariile bugetarilor. Era un consens rar întâlnit în România. Totul a fost bine până când s-a pus problema tăierilor.
Atunci au apărut ca de obicei protestele, categorii de bugetari care s-au considerat nedreptățite, altele afectate de eliminarea sporurilor sau de alte reduceri. La asta s-a adăugat și nemulțumirea legată de creșterea taxelor.
În acest moment nu e clar dacă măsurile de austeritate, impozitele mai mari și concedierile din administrația publică și centrală vor stabiliza și relansa economia, dar e clar că Bolojan e singura soluție și nimeni nu e mai calificat să facă acest lucru.