Bolojan a explicat reforma administrației publice locale, care a dus la tensiuni în Coaliție: Nu mi se pare normal să luăm bani de la cetățeni și să îi punem într-o gaură neagră (Video)

Premierul Ilie Bolojan a vorbit, marți, despre angajarea răspunderii în Parlament pe cele 5 proiecte de legi și despre măsurile privind administrația publică locală, asupra cărora nu s-a ajuns la un acord în coaliție.

Bolojan a precizat că proiectul care vizează reforma administraţiei publice locale nu a fost depus pentru că partidele din coaliţie nu au ajuns la un consens asupra măsurilor privind angajaţii din administraţie.

Premierul a avertizat că, dacă statul nu reduce cheltuielile de personal, ”mai ales acolo unde acestea sunt inutile”, există riscul ca toate veniturile suplimentare la buget să meargă către aceste cheltuieli, iar România să se găsească şi anul viitor în situaţia în care se află acum.

El a catalogat zona de administraţie publică locală drept ”un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni” angajaţi în aparatele proprii şi în asistenţa socială.

Bolojan a mai spus că, deşi nu au fost făcute angajări în acest an, cheltuielile de personal în administrație au crescut cu 10% faţă de primele şase luni ale anului trecut, deşi, teoretic, ar fi trebuit să scadă cu 5%, conform proiectului de buget.

”Fără măsuri în administrație, cu reduceri de personal, pachetul II nu e întreg și nu mi se pare normal să luăm bani de la cetățeni și să îi punem într-o gaură neagră cu cheltuieli nejustificate ale administrației. Ca premier, nu pot să girez o astfel de situație”, a spus Bolojan.

Potrivit premierului, propunerea Ministerului Dezvoltării de reducere cu 25% a posturilor maxime era un fake, cu efecte nule.

Astfel, Bolojan a prezentat un grafic cu simulările pentru reduceri efective de personal:

pentru o reducere de 5% efectivă ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim, cu impact asupra a sub 1000 din cele 3200 unități administrative.
pentru 10% reducere ar fi necesară o reducere de 40% din numărul maxim, ceea ce înseamnă că în jumătate din unitățile administrative din România ar trebui făcute reduceri de personal.
pentru 15% reducere ar trebui o reducere de 45%, în aproape 2000 de unități administrative, deci în 60% trebuie făcute reducere.

Premierul a subliniat că în cazul în care cheltuielile vor fi ținute sub control, iar măsurile fiscale propuse vor fi aplicate, nu se va pune problema unei creșteri de TVA sau de alte taxe începând de anul viitor.

Spotmedia.ro v-a prezentat, în format LIVE TEXT, declarațile premierului Ilie Bolojan:

9/02/25: Conferință de presă susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan

Uita-te la acest video de pe YouTube

Săptămâna trecută s-au împlinit 2 luni de când acest guvern a preluat mandatul. Am constatat că situația era mult mai dificilă decât o știam.
De atunci am adoptat câteva măsuri pentru a reduce deficitul, pentru a atrage fondurile UE și pentru a corecta nedreptățile.
Primul pachet adoptat a rezolvat o parte din probleme, cel de-al doilea reduce privilegiile din sectorul public. Întărim forța statului de a-și colecta taxele și impozitele de la cei care au evitat să facă acest lucru, facem ordine în sănătate, unde deși am investit bani nu se simte acest lucru.
Acest Pachet 2, format din 5 proiecte, trebuia să fie completat de al șaselea, dar nu am ajuns la o întțelegere și nu a fost depus.
Pe componenta de cheltuieli aș dori să insist pe blocurile mari, pentru zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 130.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială.
Pe primele șase luni din acest an, cheltuielile de personal au crescut cu 10% față de primele șase luni din anul trecut, deși trebuiau să scadă cu 5%. Nu s-au desființat nici măcat posturile vacante.
Reforma este absolut necesară pe partea de administrație publică locală. Primăriile nu își pot suporta chletuielie de personal, primește bani de la stat.
Pachetul pe reforma administrației avea trei direcții importante. Cel de creșterea a capacității administrative, cu asta toată lumea a fost de acord. Descentralizarea, și aici există un acord pentru transferuri la primării. Pe reducerea de personal nu s-a ajuns la un acord.
Zilele acestea ați auzit multe cifre. Administrația este dimensionată pe un număr mare de posturi raportat la numărul de locuitori. Fiecare localitate din România știe prin calculul pe care îl primește de la prefecturile din județ câți angajați maxim poate avea.
Știind ce număr maxim poate avea, fiecare autoritate la propunerea primarului sau președintelui CJ aprobă organigrama. Acestea trebuie să fie mai mici decât numărul mare de angajați. În multe localități mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim.
Al treilea element este câte posturi sunt efectiv ocupate. În fiecare instituție, o parte sunt ocupate, o parte sunt vacante. Vacantele au un rol pentru că susțin posturi de șefi. Dacă vrem să vorbim de reduceri în administrație, trebuie să vorbim de numărul de posturi efectiv ocupate.
Numărul maxim de posturi aprobate este de aproape 190.000 posturi. Totalul posturilor aprobate prin organigrame este 164.000 de posturi. Numărul de posturi efectiv ocupate este de 129.000 de posturi. Deci e o diferență de 32%.
Atunci când reduci cu 25% numărul maxim de posturi aprobate înseamnă că nu faci nici o reducere. Când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, am înțeles că efectele sunt nule pentru că se desființează doar posturile vacante. Eu nu îmi pot permite să vin în fața cetățenilor cu astfel de soluții.

Am propus o analiză corectă asupra administrației. Veți avea un link cu toate aceste calcule publice și veți vedea pe fiecare județ și localitate numărul de posturi și simulările de reduceri de personal. Veți vedea cine trebuie să facă reduceri și cine e corect și nu trebuie să facă.
Dacă ne dorim o redecere efectivă de 5% a personalului, înseamnă o reducere cu 30% a numărului maxim de posturi aprobate. În acest scenariu în sub 1.000 de localități ar trebuie făcute reduceri de personal.
Dacă facem o reducere de 10% efectivă, înseamnă o reducere de aproximativ 40% a numărului maxim de posturi aprobate. Înseamnă că în jumătate din primării ar trebui făcute reduceri.
La o reducere efectivă de 15% de personal, înseamnă o reducere de aproximativ 45% a numărului maxim de posturi aprobate. La acest scenariu 60% din primării ar trebui să facă reduceri.
O reducere de 10% înseamnă aproximativ 13.000 de concedieri. Ministerul Dezvoltării va veni în această săptămână cu toate datele din teren.
Ipotezele de reduceri de personal s-au aplicat doar pe 2 baze: numărul de angajați și numărul de polițiști locali. Având în vedere că există multe cazuri de primării cu personal calculat corect, înseamnă că și celelalalte primării au ocazia să facă o analiză. A nu risipi banii colectați de la cetățeni e o miză importantă.
Fără măsuri în administrație, cu reduceri de personal, pachetul II nu e întreg și nu mi se pare normal să luăm bani de la cetățeni și să îi punem într-o gaură neagră cu cheltuieli nejustificate ale administrației. Ca premier, nu pot să girez o astfel de situație.
Acest pachet trebuie urmat în paralel de reduceri în administrația centrală. Am făcut o analiză pe o primă autoritate, cea pentru protecția consumatorilor. Am constatat că cu o reducere de 20% a posturilor, lucrurile pot funcția cel puțin la fel de bine. Trebuie făcută o analiză la fiecare autoritate centrală.

Întrebări:

Este Nicușor Dan partener sau frână?

Partidele din coaliție și președinte trebuie să fie și sunt partenerii președintelui. Toate măsurile puse în practică sunt puse cu acordul partidelor. Nu e niciodată foarte ușor să cazi de acord asupra unor detalii, dar cred că avem înțelepciunea să facem ce e nevoie pentru România. Nu există nici un fel de problemă, e un dialog normal cu președintele.

Le-ați spus partenerilor de Coaliție că dacă nu ajungeți la acord demisionați?

Le-am transmis că am avut o înțelegere, că avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate. Nu era mare înghețuială pentru funcția de premier când s-a format Guvernul României. Iar ca să poți să exerciți, componenta de reducere de cheltuieli, inclusiv în administrație, și solidaritatea guvernamentală sunt lucruri importante. Este evident că dacă aceste lucruri sunt menținute, stabilitatea politică este un lucru important și trebuie ținut cont de el. Dacă aceste lucruri nu sunt respectate, adică să ne respectăm înțelegerile și să facem ceea ce trebuie pentru România, înseamnă că e greu să-ți exerciți această poziție, altfel ocupi un post fără să îl pui în valoare pentru comunitatea sau pentru țara noastră în cazul acesta.

Există stabilitate în coaliție?

Se va vedea la moțiunile de cenzură, dacă vor fi depuse.

Președintele v-a cerut ca normele tranzitorii pentru pensiile magistraților să fie de 15 ani, dar ați păstrat în proiectul final 10 ani. Este a doua oară când președintele va solicită un anumit lucru și nu se întâmplă.

Cred că fiecare om care ocupă funcție publică are puncte de vedere față de un proiect sau altul. El a avut un punct de vedere. Nu poți modifica un proiect după ce l-ai pus în consultare decât dacă vin amendamente. Pe componenta de magistrați nu am avut astfel de amendamente.

Dacă proiectul privind pensiile mgistraților nu trece de CCR, vă dați demisia?

Când ai un proiect important care este un jalon, dacă el nu trece e greu de presupus că guvernul mai are legitimatatea să vină cu alte măsuri.

S-a discutat în coaliție despre creșterea TVA la 23%?

Nu s-a discutat în coaliție, nu s-a luat în calcul o asemenea ipoteză. Dar am anunțat că în octombrie vom analiza dacă la Horeca rămâne TVA la cotă scăzută sau crește la cota standard.

Președintele Nicușor Dan a declarat că atunci când se lucrează sub presiune se fac greșeli. Ați spus că măsurile economice nu sunt cele mai corecte. Cu ce ați greșit?

Când iei măsuri de mare amploare e imposibil să găsești soluții perfecte. Pe parcus se constantă unde sunt probleme. Oricâte calcule ai face este imposibil să nu apară probleme. La toate măsurile puse în practică unde vor apărea probleme, lucrurile vor fi corectate. Doar cine nu muncește nu greșește.

Ce sumă v fi economisită din concedieri?

Discuția e dacă se reduce cu 10% sau 15%. Vă rog să faceți o socoteală. 13.000 de posturi înmulțit cu salariul.

De ce ați venit abia acum cu noile date despre angajații din administrația locală?

Când a apărut propunerea de reducere cu 25% a posturilor, lucrurile sunau bine. Dar eu sper că a fost o analiză eronată. Când vezi că nu ai nici o reacție trebuie să te întrebi de ce. Făcând o analiză reală și cinstită am constatat că propunerea Ministerului Dezvoltării de reducere cu 25% a posturilor maxime era un fake, cu efecte nule.