Un miliardar construieşte la marginea unei locaţii din patrimoniul UNESCO. Criticii spun că un astfel de proiect nu trebuia aprobat. Asemenea autorizaţii nu sunt o raritate în Grecia.
„Dispăreţi de aici!”, strigă preotul ortodox, în sala de acces a Tribunalului din localitatea Ioannina, din nordul Greciei. El nu doreşte ca Athanasios Bitsos, care reprezintă micul sat Papingo, să vorbească cu presa.
Mulţi locuitori din Papingo au decis să parcurgă drumul de 90 de minute până în capitala provinciei, pentru a asista la primele audieri într-un caz care a divizat comunitatea din micul sat.
Cele două tabere nu par dispuse să îngroape securea războiului. Şi aici preotul din sat încearcă să calmeze spiritele. Este evident că, în Grecia, Biserica are o anumită putere chiar şi în chestiuni politice.
Motivul conflictului: un gigant proiect imobiliar, în valoare de miliarde, iniţiat de dezvoltatorul Antonis Lemos, la porţile localităţii Papingo. Unii dintre locuitorii satului sunt convinşi că autorizaţia pentru acest proiect nu trebuia niciodată acordată.
Papingo este considerat unul dintre cele mai frumoase sate din Grecia. A intrat recent în Patrimoniul UNESCO.
Acestă onoare este însă legată de mai multe obligaţii stricte. Nu sunt permise intervenţii care să afecteze autenticitatea estetică a satului. În plus, localitatea este înconjurată de un imens parc natural, care începe exact acolo unde se termină satul.
Cei care se opun proiectului sunt convinşi că uriaşa proprietate a miliardarului Antonis Lemos pătrunde în zona protejată, cel puţin conform hărţilor valabile până în prezent.
Astfel încât nici construcţia complexului şi nici a căilor de acces necesare nu pot fi legale. Aprobarea de construcţie necesară se bazează pe o nouă hartă, în care graniţele localităţii au fost modificate.
Corectat sau extins
Gastronomul Spyros Tsoumanis salută schimbările din Papingo. Numai pentru că satul şi-a păstrat caracterul tradiţional nu se mai poate trăi din agricultură. "Nu ne-a mai rămas decât turismul", se plânge el.
Turismul a devenit din ce în ce mai important în ultimii ani, fără a se adapta însă şi infrastructura.
Împreună cu fratele lui Kostas, Spyros este proprietarul unui restaurant profitabil. De mult timp planifică să mărească bucătăria. Dar nu are voie, întrucât spaţiul pe care planifică să extindă bucătăria, chiar dacă se află în imediata vecinătate a casei, face parte din parcul natural şi este protejat.
"Întreaga noastră clădire se află, conform planului, în afara satului. Dar noi nu am construit ilegal, avem o autorizaţie", explică Tsoumanis.
Situaţia se repetă şi în cazul altor clădiri din sat şi este o problemă des întâlnită în Grecia. Multe dintre graniţele localităţilor nu sunt exacte sau aprobările de construcţie au fost decise individual.
Acum multe localităţi din Grecia se confruntă cu misiunea digitalizării şi a stabilirii definitive a graniţelor. Schimbare de care ar profita mai multe persoane, inclusiv el şi fratele lui.
Cei care susţin proiectul se referă la "corectarea graniţelor satului" şi nu vorbesc despre o extindere. Cauzele sunt şi de natură legală, în condiţiile în care o extindere a teritoriului nu ar fi posibilă decât prin decret prezidenţial.
Aprobare pe ocolite
Nikos Christodoulou, proprietarul unei cafenele din Papingo, este convins că modificarea graniţelor localităţii este o încercare de a extinde spaţiul intravilan pe ocolite. "Primează interesele personale. Există cei care au interese directe şi cei care nu au niciun fel de interese", spune Christodoulou.
El reclamă mai ales lipsa de transparenţă din partea autorităţilor locale. "Într-un sat atât de mic, deciziile trebuie luate de comunitate". Ceea ce nu s-a întâmplat până acum.
În plină pandemie, primarul Athanasios Bitsos a decis totul în spatele uşilor închise. De abia când excavatoarele au început să lucreze s-a aflat despre existenţa proiectului gigant.
Cazul din Papingo are valoare de simbol pentru o problemă mult mai complexă din Grecia: comportamentul lipsit de transparenţă al autorităţilor, favorizarea investitorilor puternici şi problemele de durată de la nivelul administraţiei.
Nikos Christodoulou nu crede că proiectul ar fi început vreodată, dacă reprezentanţii comunităţii ar fi fost implicaţi în procesul decizional.
Conflict cu autorităţile
Primarul Athanasios Bitsos refuză discuţia cu DW. La telefon spune lapidar că "aceste organizaţii vor să ne alunge din casele noastre".
El se referă la organizaţiile de mediu, care susţin proteste la adresa proiectului şi a modificării graniţelor localităţii.
Autoritatea responsabilă din Ioannina a răspuns în scris la solicitarea DW că autorizaţiile necesare există. Iar graniţele localităţii au fost decise printr-o hotărâre oficială încă din 1990.
Graniţele localităţii nu au fost modificate, cu alte cuvinte, nu este nevoie de un decret prezidenţial.
Diferenţe între graniţele reale şi cele "inventate" de autorităţi - Foto: DW
Organizaţia de mediu OFYPEKA contrazice aceste declaraţii şi informează autoritatea de resort, printr-o scrisoare datată în 15 septembrie, că şantierul se află clar în afara graniţelor satului.
Tribunalul Suprem din Grecia se ocupă deja de acest caz. Cea mai importantă instanţă juridică din Grecia trebuie să decidă dacă proiectul imobiliar este legal sau nu.
Probleme structurale
Avocatul Panagiotis Galanis este specializat în dreptul mediului şi planificare urbană, două domenii care în Grecia, ca şi în cazul din Papingo, se ciocnesc adesea.
În discuţia cu DW, avocatul explică existenţa unei probleme structurale în Grecia când este vorba despre construcţii ilegale sau arbitrare. Problema nu ţine doar de sectorul juridic, ci se întâlneşte în mai toate domeniile, mai ales când este vorba despre protecţia mediului.
În locul legalizării arbitrare a unor construcţii, cum s-a întâmplat des în trecut, este recomandabil să se analizeze mai clar proiectele imobiliare.
"Din 2017, legile privind construcţiile arbitrare sunt mai intens controlate, dar până acum nu constatăm schimbări semnificative sau ele durează prea mult", spune Galanis. În plus, mulţi oameni nu mai au încredere în stat şi instituţiile sale.
Nu de puţine ori apare un conflict între protecţia mediului şi interesele unor mari investitori.
"În cele mai multe cazuri, mai ales în criză, Tribunalul Suprem decide mai degrabă în favoarea creşterii economice", mai precizează avocatul Galanis.
Florian Schmitz