De ce încă mai citim ziarele?

De ce încă mai citim ziarele?

Tehnologia comunicării ne-a adus și aici, în acest punct de conflict în care cea mai puternică și mai bogată democrație a lumii se află sub atacul unui lider politic și nu al unuia oarecare, ci chiar a președintelui SUA care nu-și recunoaște înfrângerea în urma unor alegeri democratice.

În era Twitter, Facebook și YouTube, rolul jurnalistului profesionist s-a diminuat mult. Cine mai are nevoie de o relatare calificată a faptelor când fiecare purtător de smartphone deține propriul adevăr?

Cine mai are nevoie de o cronologie a unor evenimente, de explicarea mecanismelor din spatele unei decizii sau de decodificarea mesajelor unor lideri care ascund capcane și pericole?

Într-o lume în care adevărul a devenit personaj secundar și în care emoția și ura se află în prim-plan devine dificil să percepi realitatea, dar și mai dificil s-o înțelegi.

În filmul Mrs. Lowry and Son, o poveste despre relația uimitorului pictor britanic L.S. Lowry cu mama sa, la un moment dat, el o întreabă: “De ce încă mai citești ziarele?

Acțiunea se desfășoară în prima parte a secolului XX, în Stretford, nordul Angliei, un oraș muncitoresc, foarte sărac, iar presa era văzută ca fiind controlată de regimul conservator aflat la putere ce reprezenta clasa socială superioară a proprietarilor și industriașilor.

Mrs. Lowry, mama pictorului, răspunde: “Pentru că oamenii au nevoie de îndrumare”.

Nu poți afla adevărul absolut din ziare sau de pe site-urile de știri, dar dacă acestea sunt realizate de oameni calificați, de profesioniști dedicați, pot oferi îndrumare într-o lume complicată în care fiecare dintre noi trebuie să luăm decizii în cunoștință de cauză, zi de zi.

Mass-media este un univers imperfect care oglindește societatea în care trăim.

În opinia mea, nu cred că poți afla adevărul absolut din ziare sau de pe site-urile de știri, dar dacă acestea sunt realizate de oameni calificați, de profesioniști dedicați, pot oferi îndrumare într-o lume complicată în care fiecare dintre noi trebuie să luăm decizii în cunoștință de cauză, zi de zi.

Presa profesionistă n-a fost niciodată perfectă sau absolut independentă. Întotdeauna poate fi influențată de proprietar, de acționariat sau de asocierile politice ale acestora.

Dar a reușit ca în câteva sute de ani de existență să creeze un set de valori care produce ierarhizare și categorii. Astfel, de exemplu, deosebim mijlocele de comunicare “de referință” (mainstream) de “tabloide” (yellow press), dar sunt mult mai multe ierarhii și categorii profesionale, unele care țin chiar și de orientarea politică a membrilor redacțiilor respective.

Aceste valori și principii creează trepte de evoluție profesională și modele în interiorul profesiei, creează recunoaștere, dar și blamare, excludere în cazul în care un jurnalist e corupt, plagiază, nu citează corect sursele sau distorsionează faptele.

dezbatere jurnalism

Mass-media socială a redus autoritatea presei profesioniste, iar îndrumarea publicului a devenit extrem de segmentată și orientată spre profit.

De exemplu, un urmăritor al lui Beyonce de pe Instagram, unul din cei 160 de milioane, va fi îndrumat către anumite produse cărora vedeta le face reclamă. Și un site de știri te îndrumă spre produse comerciale, dar distincția dintre ceea ce reprezintă conțiunut editorial și reclamă e foarte bine definită. Pe când, pe pagina lui Beyonce, conținutul e schematic, în principal redus la imagini, iar delimitarea dintre acesta și comercial nu există.

Pagina de Instagram a cotidianului New York Times are 11,8 milioane de urmăritori. Cel mai mare cotidian de referință din lumea democratică are de zece ori mai puțini follow-eri decât o vedetă pop.

Forța de îndrumare a vedetei este mai mare decât a zece ziare și posturi de televiziune la un loc. Și, atunci, e normal ca adevărul să se relativizeze atâta vreme cât subiectivismul și atașamentul emoțional față de un lider sau de o vedetă e atât de mare în detrimentul relatării obiective, a rațiunii și a spiritului critic.

Paradoxal, rațiunea și spiritul critic au fost motoarele de dezvoltare ale științei care, la rândul ei, a creat o tehnologia. Tehnologie care s-a întors azi împotriva rațiunii. E povestea lui Frankestein, într-un univers digital.

Din păcate, în lumea de azi, pentru a găsi îndrumare, trebuie să faci un efort destul de mare. Trebuie să descoperi acele surse de informație care pun mai multe întrebări decât răspunsurile pe care le oferă.

Îți creează disconfort pentru că, uneori, contrazic ceea ce ai crezut sau îți demolează idolii. Trebuie să cauți acele surse de informare care se concentrează pe fapte, care analizează realitatea, pornind de la acestea și listează raportarea autorităților la ele.

Mass-media autentică cotrobăie prin realitate, caută și adună frânturi de documente, întâmplări, declarații, le pune cap la cap pentru a reconstitui ca un detectiv o întâmplare care a avut consecințe asupra unui individ sau asupra comunității.

E bine să vă feriți de cei care au mai multe răspunsuri decât întrebări, de cei care au răspunsuri simpliste și care nu sunt rezultatul unui raționament, de cei care își arogă o autoritate care nu vine în urma unui proces de selecție democratică sau a unuia de educare și calificare.

Cumva, generațiile care vin din urmă sunt chemate să refacă acest echilibru pierdut care provoacă atât de mult rău în zilele noastre.

Va trebui să-l regăsim pentru că democrația nu poate opri și nici nu trebuie s-o facă minciuna și prostia, dar ele pot distruge democrația. 

Vă invităm la un dialog deschis despre jurnalism, informare corectă și fake news

SpotMedia.ro și Complexul Educațional Laude-Reut organizează evenimentul “Jurnalismul în vremea pandemiei de Covid-19: Între provocări și oportunități de reinventare”. 

dezbatere jurnalism

Evenimentul se va desfășura sub forma unei dezbateri la care vor participa elevii de la Laude-Reut din clasele VIII-XI, alături de colegii lor de clasa a VIII-a de la alte școli bucureștene.

Evenimentul va fi deschis de domnul E.S. David Sarangaambasador al Israelului și președinte onorific al Laude-Reut Board of Trustees și moderat de Emilian Isailăeditorialist SpotMedia.ro.

Participanți:

  • Tova Ben Nun-Cherbis – președinte și fondator Complexul Educațional Laude-Reut
  • Prof.univ.dr. Alina Bârgăoanu – decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA și expert în analiza și combaterea dezinformării
  • Conf.univ.dr. Liana Ionescu – profesor de media-comunicare la Complexul Educațional Laude-Reut
  • Ion M. Ioniță – senior editor Adevărul, redactor-șef Historia, membru al Laude-Reut Board of Trustees
  • Magda Grădinaru – editorialist SpotMedia.ro
  • Gabriel Kolbay – jurnalist de investigații SpotMedia.ro.

Mai multe detalii despre eveniment, despre subiectele de discuție și cum puteți participa la dezbatere.

Puteți urmări dezbaterea pe SpotMedia.ro, pagina de Facebook a evenimentului sau pe YouTube.