Un regim alimentar care a câștigat tot mai mult teren în ultimii ani aduce schimbări semnificative atât în intestin, cât și în creier, au descoperit oamenii de știință.
Cercetătorii din China au monitorizat 25 de voluntari clasificați ca obezi pe o perioadă de 62 de zile, timp în care aceștia au participat la un program de restricție energetică intermitentă (IER) – un regim care implică un control atent al aportului caloric și post relativ în anumite zile.
Participanții la studiu nu numai că au pierdut în greutate respectând restricția calorică intermitentă – în medie 7,6 kilograme (7,8% din greutatea corporală) –, dar au existat și dovezi ale unor modificări în activitatea regiunilor creierului legate de obezitate și în compoziția bacteriilor intestinale, scrie Science Alert, care citează un raport publicat de Frontiers in Cellular and Infection Microbiology.
„Aici arătăm că o astfel de dietă schimbă axa creier-intestin-microbiom la om,” a declarat cercetătorul Qiang Zeng.
„Schimbările observate în microbiomul intestinal și în activitatea regiunilor creierului legate de dependență în timpul și după pierderea în greutate sunt extrem de dinamice și cuplate în timp”, a mai spus omul de știință.
Nu este clar ce anume cauzează aceste schimbări sau dacă intestinul influențează creierul sau invers. Cu toate acestea, se știe că intestinul și creierul sunt strâns legate, astfel încât tratarea anumitor regiuni ale creierului ar putea fi o modalitate de a controla aportul alimentar.
În ceea ce privește schimbările în activitatea creierului, acestea au fost detectate prin scanări RMN funcționale (fMRI), și au fost observate în regiunile cunoscute ca fiind unele cheie în reglarea poftei de mâncare și a dependenței.
Cât despre schimbările în microbiomul intestinal (analizate prin probe de scaun și măsurători sanguine), acestea au fost legate de regiuni specifice ale creierului. De exemplu, bacteriile Coprococcus comes și Eubacterium hallii au fost asociate negativ cu activitatea din girusul orbital frontal inferior stâng, o zonă implicată în funcția executivă, inclusiv voința noastră când vine vorba de alimentație.
„Se crede că microbiomul intestinal comunică cu creierul într-un mod complex, bidirecțional”, a declarat omul de știință medical Xiaoning Wang.
„Microbiomul produce neurotransmițători și neurotoxine care ajung la creier prin nervi și circulația sanguină. În schimb, creierul controlează comportamentul alimentar, în timp ce nutrienții din dieta noastră schimbă compoziția microbiomului intestinal”, a mai spus acesta.