Fosilă vie: Un peşte vechi de 65 de milioane de ani aflat în pragul dispariţiei a reapărut într-un râu din Munții Făgăraș

Fosilă vie: Un peşte vechi de 65 de milioane de ani aflat în pragul dispariţiei a reapărut într-un râu din Munții Făgăraș

Aspretele, peştele fosilă vie vechi de 65 de milioane de ani aflat în pragul dispariţiei iminente, a putut fi filmat şi fotografiat zilele acestea pe valea Vâlsanului, din Munţii Făgăraşului.

Anunțul a fost făcut de alpinistul şi activistul de mediu Alex Găvan, iniţiatorul campaniei de salvare de la dispariţie a aspretelui, remarcând că astfel au putut fi realizate ”primele imagini video după mulţi ani de incertitudine”.

https://www.facebook.com/alexandru.gavan/posts/10164186407305408

“Această dimineaţă ne dăruieşte una dintre cele mai minunate veşti. Este legată de peştele nostru naţional, aspretele – Romanichthys valsanicola, specia de folsilă vie, veche de 65 de milioane de ani şi contemporană cu ultimii dinozauri care au umblat pe suprafaţa planetei.

Este cel mai rar peşte din Europa şi, după unele estimări, chiar din lume. Sunt emoţionat să vă împărtăşesc că, pentru prima dată după mulţi ani, aspretele se destăinuie oamenilor în imagini video.

A fost identificat în jurul orei 8, în zona satului Brădetu, de către colegii şi prietenii mei din echipa de salvare a aspretelui, ihtiologii Andrei Togor şi Marcus Drimbea (reprezentând partenerii noştri de la Asociaţia Aqua Crisus), aflaţi în cadrul unei sesiuni de pescuit ştiinţific pe valea Vâlsanului ce analizează impactul amenajărilor hidrotehnice la nivelul ihtiofaunei”, anunţă Găvan într-o declaraţie pentru News.ro.

El precizează că, deşi atunci când a fost descoperit in 1956 aspretele se mai regăsea şi în râurile Argeş şi Doamnei, din cauza modului neînţelept în care oamenii aleg să exploateze resursele planetei, acum arealul său este limitat la o porţiune de doar câţiva kilometri pe un singur râu, izvorâtor din munţii Făgăraşului. 

12 exemplare de asprete

Conform activistului de mediu, au fost identificate incidental 12 exemplare de asprete în unul dintre cele două sectoare de monitorizare studiate.  

”Imediat în amonte de arealul în care a fost identificată specia există nu mai puţin de 3 fragmentări antropice ale albiei, fragmentări impasabile de către asprete şi alte organisme acvatice.

Acestea fac imposibilă migraţia aspretelui în amonte de ele. Fragmentarea habitatului speciei în sectoare extrem de reduse creşte considerabil riscul dispariţiei speciei, risc deja aflat la cote maxime.

În cadrul proiectului nostru am inclus şi asigurarea conectivităţii râului prin construirea de scări de peşti sau chiar eliminarea totală a acestor fragmentări, acolo unde condiţiile o impun”, precizează alpinistul.  

Hidroelectrica, cea mai mare amenințare asupra peștelui fosilă

El aminteşte că potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş, “pentru asprete, cea mai importantă specie de peşte din zonă, principalul pericol îl reprezintă nerespectarea debitului de servitute de la barajul Vâlsan”, de către Hidroelectrica, compania care administrează barajul.

Statul român deţine, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, 80% din acţiunile companiei, iar restul de 20% aparţin Fondului Proprietatea.

”Cea mai profitabilă companie de stat din România nu respectă legea apelor. Practic, statul român îşi incalcă astfel propriile legi, uitându-se doar la profitul de natură strict financiară în detrimentul biodiversităţii.

Iar toate astea se întâmplă în condiţiile în care, conform suplimentului pentru ape dulci al raportului Planeta Vie pentru 2020 al WWF, “speciile de apă dulce suferă un declin de 4% pe an, fiind mai ameninţate cu dispariţia decât speciile terestre. Întreruperea rutelor de migraţie ale peştilor reprezintă o cauză responsabilă pentru acest declin”.

De asemenea, conform aceluiaşi raport, am pierdut aproape 70% din populaţiile de vertebrate din fauna sălbatică, în medie, în ultimii 50 de ani”, argumentează Alex Găvan.    

El aminteşte întâlnirea pentru salvarea aspretelui cu membri ai conducerii Gărzii de Mediu, ai Administraţiei Apele Române şi ai Administraţiei Bazinale de Ape Argeş-Vedea.    

„În urma întalnirii pentru salvarea aspretelui pe care am avut-o la la sfârşitul lunii iulie cu Alexandru Cacoveanu – Comisar General Adjunct GNM – Garda Naţională de Mediu, Ervin Molnar – Director General ANAR – Administraţia Naţională Apele Române, Bogdan David – Director General ABAAV – Administraţia Bazinală de Ape Argeş-Vedea, Nicolae Badea – Director General Adjunct GMN si Razvan Şipoş, şef serviciu Inspecţia Apelor din cadrul ANAR, am subliniat faptul că, odată cu începerea impunerii respectării legii pentru asigurarea debitului de servitute la barajele Vâlsan şi Dobroneagu, debit atât de necesar pentru supravieţuirea aspretelui, este necesară impunerea legii pentru asigurarea acestui debit de servitute pe toate râurile din ţară care au prevăzute baraje, debit pe care Hidroelectrica nu îl respectă în acest moment într-o proporţie imensă de cazuri”, precizează Alex Găvan. 

“Plecând din vârful Moldoveanu şi până jos, la Curtea de Argeş, aspretele este marker-ul stării de sănătate a apelor şi a habitatelor din această zonă. În acelaşi timp, la nivel macro el reprezintă barometrul fragil şi de nepreţuit al sănătăţii societăţii şi al civilizaţiei noastre”, conchide Alex Găvan.  

Cronologia acţiunilor din cadrul campaniei pentru salvarea de la dispariţie a aspretelui  

În iulie 2019, odată cu ascensiunea fără oxigen suplimentar a vârfului himalayan Gashebrum 2 – 8035m, Alex Găvan demarează public campania de salvare de la dispariţie a aspretelui, numită “#AspreteleTrăieşte”, începută în privat cu cateva luni înainte şi în care ia ca partener Societatea Ecologică Aquaterra.  

În noiembrie 2019, Alex Găvan susţine la Bucureşti un discurs TED despre importanţa aspretelui la nivel internaţional precum şi despre drumul de urmat.    

La începutul anului 2020, Alex Găvan şi Aquaterra încep redactarea “Planului de acţiune naţional pentru asprete”, document ce a fost pus în dezbatere publică de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi care se află în ultimele stadii de aprobare intraministerială, înainte de oficializarea sa prin ordin de ministru.   

Primăvara şi vara lui 2020 aduc distrugeri pe scară largă în zona protejată a Vâlsanului, multe fiind chiar în zona de protecţie integrală. S-au descoperit lucrări neautorizate în albia râului, tăieri ale vegetaţiei, furt de agregate minerale, exploatări silvice neconforme, la care s-a adaugat, ca aproape de fiecare dată, nerespectarea debitului de servitute la barajele Vâlsan si Dobroneagu.

În urma sesizărilor şi a acţiunilor de advocacy întreprinse de către Alex Găvan (şi având suportul local al lui Adrian Dăscălescu), au fost sistate toate acţiunile neconforme cu legislaţia in vigoare.  

În paralel, în vara 2020 Fundaţia Alex Găvan a început pregătirile în vederea scrierii unui proiect pentru accesarea de fonduri europene în cadrul POIM – Programul Operaţional Infrastructură Mare, Axa Prioritară 4.1.B., pentru implementarea planului de acţiune naţional pentru asprete prin reconstrucţie ecologică, reproducere dirijată şi acţiuni de repopulare.  

Performer de top al României în alpinismul de altitudine extremă, Alex Găvan a escaladat şapte vârfuri de peste 8.000 de metri din Himalaya prin mijloace corecte, fără oxigen suplimentar şi fără porteri de altitudine.

Alex Găvan foloseste cea mai buna scenă posibilă, varfurile celor mai înalţi munţi ai planetei, pentru a face diferenţa în cauzele de mediu sau sociale în care a fost sau este implicat.

Printre ele se numără oprirea tăierilor ilegale de păduri, protecţia ultimelor pădurilor virgine, Parcul Natural Văcăreşti, Centura Verde a Bucureştiului, salvarea Aspretelui (cel mai rar peşte din lume) sau interzicerea utilizării cianurii în minerit.

După ce, pe 25 aprilie 2015, a supravieţuit cutremurului şi avalanşei din Everest, a iniţiat împreună cu echipa sa ”Bucurie pentru Nepal”, o campanie umanitară în urma căreia au fost construite trei şcoli în comunităţi izolate din Himalaya, unde acum învaţă aproape 300 de copii. 

Alex Găvan a fondat şi conduce ”The Leadership Treks”, un program de leadership personal desfăşurat la altitudine, destinat antreprenorilor şi directorilor executivi.

Fundaţia Alex Găvan desfăşoară proiecte în domeniul mediului, al educaţiei, sportului, al artelor şi în zona socială, proiecte care manifestă în plan concret viziunea fondatorului său conform căreia ”Universul înseamnă abundenţă, generozitate şi altruism”.

Citește și: