Primele stele din Calea Lactee au dispărut deja de miliarde ani, însă descendenți ai lor ar mai putea exista încă, sunt de părere oamenii de știință, care cred că au găsit așa ceva.
Steaua în cauză, botezată J1010+2358, prezintă o amprentă chimică neobișnuită. Practic, acesteia îi lipsesc elementele chimice mai grele decât heliul – astronomii definesc astfel de elemente ca metale -, ceea ce sugerează faptul că s-ar fi putut forma din gazele lăsate în urmă de o stea primordială.
Astfel de stele din prima generație ar fi fost cu mult diferite de cele care pot fi găsite azi în Calea Lactee și alte galaxii. Acestea conțineau un set de elemente chimice simple (hidrogen și heliu), ceea ce le permitea să ajungă la mase enorme.
Pe măsură însă ce în interiorul lor se formau elemente chimice noi, acestea au fost eliberate în spațiu sub forma unor nori gazoși bogați în elemente metalice. Practic, baza unei noi generații de stele.
Calculele și observațiile unei echipe de astronomi de la Universitatea din Florența, Italia, indică faptul că J1010+2358 s-ar fi format în urma unei supernove produsă de moartea unei stele cu o masă de 260 de ori mai mare decât a Soarelui nostru, scrie Space Daily.
Specialiștii nu exclud însă varianta ca și alte stele primordiale să își fi adus contribuția la crearea acestei stele neobișnuite.
Practic, J1010+2358 ar putea fi cea mai veche stea cunoscută și una dintre ultimele supraviețuitoare ale stelelor de acest tip, susțin astronomii italieni.
Nicio stea din prima generație nu a fost descoperită până acum, iar autorii studiului sunt sceptici că am putea să o facem vreodată. Ei sunt de părere că stelele primordiale aveau o durată de viață mult mai mică decât stelele din generațiile următoare, cele pe care le observăm în prezent. Spre exemplu, o stea primordială cu masa de doar 60 de ori mai mare ca a Soarelui nostru ar fi avut o existență de maxim un milion de ani.
De asemenea, ei susțin că supernova care a dus la nașterea stelei J1010+2358 a fost de sute de ori mai puternică decât o supernovă obișnuită. A fost, practic, una dintre cele mai mari explozii înregistrate vreodată în Univers.