Oliviu Matei e unul dintre puținii IT-iști care, de 25 de ani, merge împotriva curentului.
În timp ce majoritatea firmelor de software din România fac outsourcing, el a ales să creeze doar produse proprii – rezultate din cercetare, aplicate în domenii diverse, precum: securitate, agricultură controlată, hidroponie și acvaponie.
În episodul de azi din Digital Shift, afli cum se transformă o idee într-un produs vandabil și ce se schimbă în educația IT-iștilor și pe piața muncii.
E o discuție relaxată, dar cu miez. Merită să o asculți chiar acum.
Cine e Oliviu Matei
După ce a terminat Facultatea de Calculatoare, la Cluj-Napoca, Oliviu Matei a făcut un masterat în Inteligență Artificială, în Olanda, Vrije Universiteit. A lucrat acolo mai bine de 2 ani. Dar n-a vrut să rămână.
S-a întors acasă, a fondat compania Holisun Software și a continuat educația cu un doctorat la Cluj-Napoca.
Între timp, a devenit și profesor asociat la Universitatea Tehnică din „capitala Ardealului”, unde predă cursuri de Inteligență Artificială și Sisteme Inteligente.
Cu parte dintre doctoranzii pe care îi coordonează face cercetare la Holisun Software. A livrat programe create la Cluj-Napoca și Baia Mare chiar și pentru administrația din Washington DC. Dar și pentru alți clienți din Europa. Și pentru mulți din România.
Mai jos găsești câteva dintre declarațiile antreprenorului, la Digital Shift, și minutele la care le poți asculta:
- despre un proiect care l-a făcut mândru: software pentru ochelari inteligenți folosiți în Washigton DC (de la min 10:47):
„Am dezvoltat un soft pentru mentenanță la distanță, cu ochelari inteligenți pentru compania de apă din Washington.
Ca peste tot, și acolo oamenii cu experiență sunt puțini. În schimb, e foarte ușor să găsești oameni cu mai puțină experiență. Sau chiar începători.
De câte ori ai o reparație sau intervenție - indiferent că vorbim de IT sau alt domeniu - cel experimentat trebuie să meargă unde nevoile sunt mai mari. În rest, trimiți pe cine se poate adapta, cei mai tineri.
Dar nu e întotdeauna e posibil lucrul ăsta, din cauza că n-ai suficienți oameni cu experiență. Și atunci - dacă ai niște ochelari inteligenți - poți să trimiți aproape pe oricine în teren. Când problema e complicată, își pune ochelarii. Și face, de fapt, o video conferință cu expertul, cel cu zeci de ani de experiență, care n-a putut ajunge acolo. Și care îi spune ce să facă.
Ai putea să faci asta și cu telefonul, te gândești. Da, dar ai avea o mână ocupată. Când ești în canalizare și vrei să intervii, ai nevoie de ambele mâini libere. De asta ai nevoie de ochelari.
Aici miza n-a ținut așa de mult de soft. L-am implementat și la Academia Navală Mircea cel Bătrân. Și la alți clienți. Miza a fost securitatea. La companiile din Washington – că sunt de canalizare, de apă sau de curent – criteriile sunt draconice.
- un alt proiect reușit: program pentru ochelari inteligenți folosiți în misiunile poliției poloneze (de la min 12:39):
„Am avut un alt proiect tot cu ochelari inteligenți, dezvoltat împreună cu o firmă din Polonia. Dar finanțat de Guvernul României, pe cercetare.
Aici a fost un proiect pentru recunoaștere facială pentru Ministerul de Interne. Miza este să identifici persoanele cu risc. Ce înseamnă în funcție de mediul în care acționez. Riscurile sunt diferite și persoanele care mă interesează sunt diferite.
Dacă sunt la un meci de fotbal, de exemplu, mă interesează, nu știu ... ultrașii. Mă interesează oamenii violenți. Dacă am de păzit o persoană importantă, mă interesează potențialii teroriști. Sau deținătorii de arme. Deci tipul de infractori pe care-i caut – cu ajutorul dispozitivului - diferă în funcție de misiune.
Există bazele de date pe care ei le folosesc (cu persoane cu trecut relevant, care le face suspecte, în diverse cazuri – n.red.). Evident că ele nu sunt publice, nu are oricine acces la ele. Dar ele există și, cu ajutorul lor și al ochelarilor, trebuie să identifici într-un timp foarte scurt persoanele cu risc pentru misiunile respective”
- de ce se taie joburi și dispar firme din IT (de la min 22:08):
„Pentru mine era o bulă. O simți în mai multe moduri. Spre exemplu, când oameni care au lucrat în call center voiau să devină IT-iști așa, all of a sudden (dintr-o dată).
Nu e o problemă să îți dorești să devii IT-ist. Dar se angajau oameni care pretindeau că știu ceva fără să-i testezi. Și le dădeau salarii uriașe. Era presiune foarte mari pe firme.
Acum simt că există un echilibru între cerere și oferta de locuri de muncă. Primesc CV-uri periodic, pot să resping, pot să le analizez în liniște, pe când înainte de abia îți venea un CV. Dacă nu căutai tu activ, nici nu primeai. Și angajai cam orice găseai.
Deci abia acum există un echilibru. Și așa ar trebui să fie piața. Nu poate crește nicio piață, fie IT sau orice. Nu poate crește la infinit, trebuie să și scadă”.
- despre viitorul oamenilor care pur și simplu muncesc în IT. Fără ambiția de a revoluționa sau de a ajunge proprietari de companii-unicorn. Mai e loc pentru ei? (de la min 24:48):
„Absolut. Da. În orice domeniu e nevoie de oameni foarte buni, de oameni mediocri și de oameni slabi.
Hai să îți spun ceva. În 1870, când s-au unificat Germaniile – de fapt, au fost ocupate de Prusia – s-a creat Germania mare. Iar Moltke (general prusac – n.red.), care era șeful Statului Major, a avut sarcina să restructureze armata.
A dat ordin ca fiecare ofițer să fie evaluat după două criterii: inteligență și hărnicie. Avea oameni: proști și deștepți, leneși și harnici. Combinându-le, obții 4 categorii.
Pe cei leneși și proști i-a păstrat. Că și-a zis, „avem nevoie de pen pushers (hârțogari – n.red.)”. Pe cei deștepți și harnici i-a pus la comanda eșaloanelor inferioare. Să meargă treaba în zona de pluton. Pe cei proști și harnici i-a dat afară. Din cauză că – harnici fiind – își caută de lucru. Dar fiind proști, încurcă.
Iar pe cei deștepți și leneși unde i-a pus? În Statul Major. Pentru că fiind deștepți, caută soluții. Și fiind leneși, le caută pe cele optime.
Cam așa se întâmplă și la noi, de când a apărut inteligența artificială. O mare parte dintre oamenii împărțiți astfel în categorii vor fi înlocuiți de AI. Cei leneși și proști dispar primii”.
- ce fac studenții cu potențial pentru IT, când văd că firmele dau afară și că domeniul nu mai crește exponențial (de la min. 30:36):
„Piața de studii de educație universitară urmează piața din industrie, din economie. Atunci când un domeniu scade, candidații la specializarea respectivă sunt mai puțini.
Acum suntem noi loviți. Calculatoarele și informatica. Nu s-a mai întâmplat niciodată. De 20-30 de ani de când există ca domeniu. Am avut o creștere continuă, așa cum în creștere continuă a fost și piața.
În construcții, de exemplu, ei știu foarte clar: au numărul de candidați direct proporțional cu dimensiunea pieței. Adică atunci când construcțiile cresc, au mulți candidați. Când construcțiile scad, nu au candidați. Ei nu sunt stresați, știu că în 5 ani își revin și merg mai departe. Noi, în IT, ne confruntăm prima oară cu asta. Dar își revine. Orice își revine. E o sinusoidă.
(...) cu siguranță vor exista programatori în continuare. Cu siguranță, vor fi oameni care vor folosi inteligența artificială.
Tot așa cum în urmă cu 20-30 de ani, se învățau limbaje de asamblare sau limbaje de nivel jos, cum le spunem noi, apropiate de mașină și de procesor, care acum sunt inutile pentru aproape 99% dintre oameni.
Le folosesc doar o mână de oameni care dezvoltă sisteme de operare, care dezvoltă procesoare ...
(...) din punctul meu de vedere, calculatoarele și informatica au ajuns la maturitate. Da, se formează un nou domeniu, inteligența artificială, care va merge mai departe.
Noi le spunem celor care folosesc inteligența artificială că sunt «utilizatori». Dar și noi – cei din calculatoare – suntem utilizatori. Suntem utilizatori de electronică. Electroniștii sunt utilizatori de inginerie electrică și de curenți tari.
Anul ăsta, a fost concurență de 1,5 candidați pe loc (față de 3 sau 5 candidați pe loc, în anii trecuți). Unde se duc.. Păi, ce fac investitorii în criză? Investesc în domenii defensive: agricultură, că orice ar fi trebuie să mâncăm. Sănătate, că ne îmbolnăvim.
Foarte interesant, s-au dus spre inginerie electrică și energetică. (...) Și mai merg, foarte interesant, spre domenii care timp de 30 - 35 de ani nu au avut concurență: Matematica și Filozofia”.
- proiecte la care lucrează acum: cercetare pentru încetinirea îmbătrânirii creierului și agricultură verticală eficientă, în orice condiții meteo (de la min 46:14):
„Oamenii au conștientizat că progrese majore în unele domenii mature nu se pot face decât prin IT sau digitalizare. Ingineria mecanică e un astfel de domeniu. Și agricultura.
Sunt foarte trendy noțiunile de agricultură verticală, hidroponică (creșterea plantelor pe verticală, fără sol, doar cu apă și substanțe nutritive – n.red.). Sau aquaponică (în ciclul acesta intervin și peștii, peștii sunt răniți, cu excrementele de la pești hrănești plantele și atunci ai dublă producție: și pești, și plante).
Avantajele la agricultura hidroponică e faptul că o faci pe suprafețe mici. Intensiv. Iar riscurile legate de vreme sunt practic nule (cu toate că e mai scump să produci, când e frig - n.red.).
Am avut două proiecte: unul pentru creșterea ciupercilor pleurotus și unul pentru creșterea altor plante (un sistem hidroponic automatizat, care controlează lumină, temperatură, umiditate).
Am lucrat cu parteneri din Budapesta. În Ungaria sunt cei mai mari producători de ciuperci. Și francizează soluția asta.
Apoi, lucrăm la proiecte despre nutribrain. Aici este vorba despre îmbătrânirea sănătoasă a creierului. Lumea știe că pentru asta trebuie să faci mișcare. Și să mănânci sănătos. În speță, dietă mediteraneeană.
Dar ce face dieta asta atât de interesantă nu e măslina sau soarele sau marea. Ci anumiți compuși.
Și acuma se încearcă identificarea acelor compuși, acelor molecule sau proteine sau ce sunt. Nu poți face asta decât prin simulări cu AI. Adică explorând toate variantele și văzând ce moleculă, ce proteină, ce componentă ajută la menținerea sănătoasă a creierului”.
Pentru mai multe detalii, ascultă integral acest episod al podcastului Digital Shift, al cărui invitat este Oliviu Matei, fondator al firmei Holisun Software și profesor asocial la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
Transcrierea acestor fragmente de interviu a fost realizată cu VatisTech.