Șefa diplomației române a fost invitată la Washington exact când a apărut raportul Congresului SUA care pune sub semnul întrebării decizia anulării alegerilor și amestecul Rusiei în prezidențialele din 2024.
Raportul Congresului intitulat „Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: campania de decenii a Europei de cenzurare a internetului global și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare în SUA” menționează România de 113 ori și acuză Comisia Europeană că s-ar amesteca în alegerile statelor membre.
Documentul susține că cele mai grave măsuri de cenzură ale Bruxelles-ului ar fi fost adoptate în timpul prezidențialelor din noiembrie 2024, când Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur, în urma căruia pe primul loc s-a situat Călin Georgescu.
Studiul de caz al anulării alegerilor din România face parte dintr-o demonstrație mai largă prin care raportul făcut de Comisia Juridică a Congresului vrea să pună la colț Uniunea Europeană, după ce marile puteri continentale au criticat dur ideea lui Donald Trump de a anexa Groenlanda și după ce statele europene au refuzat în majoritate să se asocieze Consiliului Păcii inventat de președintele SUA, sub pretextul că organizațiile internaționale n-ar fi în stare să se ocupe de rezolvarea conflictelor globale.
Din blocul comunitar, doar Ungaria și Bulgaria s-au asociat acestei inițiative. Donald Trump a fost jignit de faptul că celelalte țări europene i-au respins invitația.
În document, Uniunea Europeană e diabolizată
Documentul, deși într-o formă preliminară, prin care Uniunea Europeană este diabolizată, iar România pusă într-o lumină nefavorabilă, a apărut printr-o coincidență bizară odată cu începerea Reuniunii ministeriale privind metalele rare care a avut loc ieri, pe 4 februarie, la Washington.
Raportul acuză Uniunea Europeană că ar orchestra cenzura asupra celor mai sensibile subiecte și că ar fi pus presiune pe rețelele sociale, care sunt americane, să participe la aceste forme de eludare a libertății individuale.
Textul girat de Comitetul Judiciar al Camerei Reprezentanților e o formă propagandistică prin care liderii americani au vrut să insulte reprezentanții europeni prezenți la Washington. Marile puteri continentale sunt menționate însă puțin, Franța și Germania apar de 5 ori, Italia și Spania deloc.
Întâlnirea miniștrilor de Externe a celor peste 50 de țări interesate de metalele rare, care a avut loc la Washington, a avut câteva rezultate concrete: UE, Statele Unite și Japonia au anunțat un parteneriat strategic pentru întărirea funcționării lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice într-o perioadă în care China domină această piață.
Ce fel de parteneriat strategic mai are România cu SUA?
Vorbind despre obiectivul vizitei sale în SUA, ministra de Externe, Oana Țoiu, a declarat că vrea să aducă în România „investiții care să ne permită ca din materiile prime pe care le avem să facem produse procesate de valoare adăugată mai mare, astfel încât și economia noastră să beneficieze de aceste investiții” și „în relația transatlantică să putem să ancorăm mai puternic dimensiunea economică”.
La întâlnirile pe care le-a avut la Congresul SUA, șefa diplomației române nu a vorbit deloc despre acuzațiile aduse României în Raportul despre amenințarea cenzurii străine, făcut în legislativul american. Discuțiile purtate au fost despre „securitatea Mării Negre și a flancului estic”.
Ar putea urma o întâlnire cu secretarul de Stat Marco Rubio, în care să accentueze mai mult felul în care mai funcționează axa București-Washington și parteneriatul strategic.
Ce fel de parteneriat strategic mai are, însă, România cu Statele Unite? Acuzațiile despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024, făcute acum un an la Conferința de Securitate de la Munchen de vicepreședintele american JD Vance, reluate acum într-un Raport al Congresului, sugerează că există multe asperități în relația bilaterală.
Nicușor Dan: Referirile la România în raport sunt „strict contextuale”
Președintele Nicușor Dan a subliniat că România nu este subiectul raportului făcut de Comitetul Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, iar referirile la România sunt „strict contextuale”. Totuși, președintele a insistat că anularea alegerilor a fost „un act juridic intern de protecție a ordinii constituționale în fața unei amenințări asimetrice” și „bazat pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe autoritatea Curții Constituționale a României''.
Dubiile persistă în interiorul țării și în afară, fiindcă după mai bine de un an de la anularea alegerilor, nici serviciile secrete autohtone, nici CSAT sau vreo altă instituție guvernamentală nu a publicat vreun raport cu ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024.
Totuși, faptul că un oficial român prezent la Washington ignoră criticile aduse țării sale de un document oficial, fie el și preliminar, sugerează felul în care Bucureștiul poate negocia cu Washingtonul, felul în care România se prezintă în lume: cu capul plecat.