În ziua 992 de război, Rusia a continuat să trimită valuri de drone. Regiunile Nikolaiev şi Zaporojie şi cea mai mare parte a jumătăţii de est a Ucrainei au fost sub alertă de raiduri aeriene şi sub ameninţarea unor atacuri cu drone ruseşti în mod intermitent în cea mai mare parte a nopţii. Cel puțin șase persoane au murit, iar 27 au fost rănite.
Un atac cu rachetă a lovit în cursul zilei un bloc din Krivoi Rog, orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski. Cel puțin 14 persoane, inclusiv doi copii, au fost rănite.
Pe front se dau lupte grele, îndeosebi în Kurahove, unde trupele ruse atacă puternic cu bombe aeriene și artilerie, încercând să spargă apărarea ucraineană.
Rusia a adunat o forţă mare de circa 50.000 de oameni, inclusiv trupe nord-coreene sosite recent, pentru a efectua un asalt asupra poziţiilor ucrainene din regiunea rusă Kursk, aşteptat în zilele următoare, scriu CNN și New York Times.
De altfel, trupele nord-coreene iau deja parte la operaţiuni de luptă directă în Kursk, precum şi la operaţiuni defensive în regiunea vecină Belgorod din Rusia şi în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. În unele zone, trupele nord-coreene sunt folosite ca un al doilea eşalon de apărare, eliberând ruşii pentru operaţiuni de asalt în altă parte.
Armata rusă este acuzată de noi crime de război, comise în regiunea Kursk, unde a executat doi prizonieri ucraineni neînarmați, susține comisarul ucrainean pentru Drepturile Omului.
Iar un elicopter rusesc de atac a ars noaptea trecută într-o bază din regiunea Moscovei. Serviciul de Securitate al Ucrainei a revendicat operațiunea.
Kremlinul a dezminţit azi dezvăluirile despre o discuție între Trump și Putin pe tema războiului din Ucraina, catalogându-le drept o ”invenţie pură”.
ADVERTISING
Pe de altă parte, Marea Britanie și Franța vor face azi o ultimă încercare de a convinge Statele Unite să-i permită Ucrainei utilizarea de arme occidentale pentru lovituri în adâncime pe teritoriul Rusiei. Aprobarea trebuie obținută cât mai repede, pentru ca atacurile să aibă loc până la instalarea la Casa Albă a lui Donald Trump.
Ce se întâmplă pe front
- Atacuri mortale în sudul Ucrainei - Atacurile aeriene ruseşti au provocat în cursul nopţii moartea a cel puţin șase persoane, rănirea altor 22 şi incendierea mai multor clădiri în sudul Ucrainei, au anunţat luni guvernatorii regionali. Cinci persoane au fost ucise și una rănită în regiunea Nikolaiev, iar în Zaporojie a murit un om și 21 au fost răniți, o clădire rezidenţială fiind distrusă. Printre cei 21 de răniţi din Zaporojie se numără cinci copii cu vârste cuprinse între 4 şi 17 ani. O alertă de raid aerian a fost declanșată după ce opt bombardiere rusești de tip Tupolev 95 (Tu-95) au decolat către Ucraina. ”Atenţie! Pericol de rachetă în toată Ucraina! Decolare de MiG-31K”, au avertizat luni dimineaţa Forţele Aeriene ucrainene.
- Atac cu drone în Harkov - Nici estul Ucrainei nu a fost ferit noaptea trecută de atacuri cu drone, cinci persoane fiind rănite. Raidul a început la ora locală 00:15, când un bloc din orașul Ciuhuiiv a fost lovit de trei drone care au provocat un incendiu. Clădirea și șase vehicule au fost avariate, iar trei mașini au ars complet. Cel puțin cinci persoane au fost rănite, au anunțat autoritățile locale citate de Ukrainska Pravda.
- Drone în Belarus în R. Moldova - Zece drone au pătruns noaptea trecută în spațiul aerian al Belarusului dinspre Ucraina, a anunțat publicația militară independentă Belaruski Hajun. Cel puțin trei au dispărut de pe radar când zburau deasupra Belarusului, iar unele s-au îndreptat apoi spre Republica Moldova și Rusia, a menționat sursa citată.
- Atac cu rachetă în Krivoi Rog - Un atac rusesc cu rachetă a lovit un bloc din Krivoi Rog, rănind cel puțin șapte persoane. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat incidentul din orașul său natal și a declarat că racheta a lovit între etajele întâi și al cincilea ale clădirii, relatează Kyiv Independent. Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk a adăugat că ar putea exista victime sub dărâmături. Printre răniți se numără o fetiță de 10 ani și un băiat de 11 ani.
- Rușii încearcă să spargă apărarea în Kurahove - În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 160 de lupte pe front, jumătate desfășurându-se în sectoarele Pokrovsk și Kurahove, unde forțele ucrainene au respins 83 de atacuri. Rușii încearcă să străpungă apărarea ucraineană din Kurahove, atacând puternic orașul cu bombe ghidate și artilerie, însă forțele Kievului rămân pe poziții și păstrează controlul, a spus un reprezentant al Brigării Aeropurtate 46 pentru Ukrainska Pravda. Pe frontul din Harkov rușii au lansat șase atacuri în apropierea localităților Starîția și Vovceansk, a comunicat dimineață Statul Major ucrainean.
ADVERTISING
Ce se întâmplă în Rusia
- Zeci de mii de soldați, pregătiți să recucerească Kursk - Rusia a adunat o forţă mare de zeci de mii de oameni - inclusiv trupe nord-coreene sosite recent - pentru a efectua un asalt asupra poziţiilor ucrainene din regiunea rusă Kursk, aşteptat în zilele următoare, a declarat duminică un oficial american pentru CNN. Aproximativ 50.000 de soldaţi ruşi şi nord-coreeni sunt pregătiţi să ia parte la asalt, scrie New York Times. Zelenski a declarat joi că aproximativ 11.000 de soldaţi nord-coreeni se află în regiune, unde incursiunea militară de trei luni a Ucrainei pe teritoriul Rusiei a stagnat.
- Soldații nord-coreeni, folosiți deja în Kursk - Un comandant ucrainean a declarat că trupele nord-coreene iau parte la operaţiuni de luptă directă în Kursk, precum şi la operaţiuni defensive în regiunea vecină Belgorod din Rusia şi în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. „În cea mai mare parte, sarcinile sunt definite ca al doilea eşalon de apărare. În regiunea Kursk, acestea sunt operaţiuni de luptă directă”, a declarat el, adăugând că printre personal se numără artilerişti şi lunetişti specialişti. El a afirmat că trupele nord-coreene reprezintă o „resursă semnificativă” pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, deoarece chiar şi cele desfăşurate defensiv ar elibera trupe ruseşti pentru operaţiuni de asalt în altă parte şi ar fi ele însele folosite în cele din urmă în luptă directă.
- Elicopter în flăcări - Un elicopter rusesc de atac Mi-24 a fost distrus noaptea trecută în baza aeriană Klin-5 din regiunea Moscovei, anunță Nexta. Serviciul de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat luni dimineață că a dejucat o operațiune având ca obiectiv furtul unui elicopter Mi-8, după ce agenții spionajului militar ucrainean au încercat să-l mituiască pe pilot. Acesta urma să-i otrăvească pe ceilalți membri ai echipajului și să fure elicopterul. Serviciul de Securitate al Ucrainei (DIU) a difuzat o înregistrare video cu elicopterul rusesc Mi-24 în flăcări, în baza aeriană Klin-5.
- Moscova vrea să creeze un gigant - Rusia lucrează la un plan de a fuziona companiile Rosneft, Gazprom Neft şi Lukoil, creând astfel al doilea mare producător de ţiţei la nivel global, după gigantul saudit Aramco, conform Wall Street Journal. Discuţiile în acest sens între directorii companiilor şi oficiali guvernamentali au avut loc în ultimele luni, însă rămâne incert dacă acordul va fi finalizat. O astfel de fuziune ar transforma entitatea combinată într-o putere mondială a petrolului, capabilă să producă aproape de trei ori mai mult decât grupul american ExxonMobil. Totuşi, iniţiativa întâmpină obstacole, printre care opoziţia unor directori de la Rosneft şi Lukoil şi dificultatea de a strânge fondurile necesare pentru a răscumpăra acţiunile Lukoil.
ADVERTISING
Alte informații relevante
- Prizonieri ucraineni executați în Kursk - Soldații ruși au comis noi crime de război, omorând doi prizonieri neînarmați în regiunea Kursk, a scris Dmîtro Lubineț, comisarul ucrainean pentru Drepturile Omului, pe Telegram. Acesta a adăugat că a trimis scrisori către Națiunile Unite și Comitetul Internațional al Crucii Roșii cu privire la aceste crime.
- Londra și Parisul vor să-l convingă pe Biden - Premierul britanic Sir Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron se vor întâlni astăzi pentru a discuta despre o ultimă tentativă de a convinge SUA să permită Ucrainei folosirea de arme occidentale pentru lovituri în adâncime pe teritoriul Rusiei înainte ca Donald Trump să ajungă la Casa Albă, relatează The Telegraph. "Ținem să ne asigurăm că putem profita la maximum de timp începând de acum și până la 20 ianuarie (când Trump preia mandatul - n.red.), nu să punem totul în așteptare până la următoarea administrație”, a spus o sursă din guvernul britanic pentru ziarul citat. Volodimir Zelenski susţine că Ucraina ar putea lovi preventiv "fiecare bază" din Rusia în care se află trupe nord-coreene, pe lângă unele dintre bazele aeriene din care Rusia lansează atacuri cu rachete împotriva orașelor ucrainene.
- Ucraina nu a fost anunțată că Trump va vorbi cu Putin - Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat că informaţiile potrivit cărora Kievul ar fi fost informat în avans cu privire la o convorbire telefonică între Donald Trump şi Vladimir Putin sunt false. Potrivit surselor citate de Washington Post, Kievul ar fi fost informat cu privire la apel şi nu a obiectat cu privire la desfăşurarea conversaţiei. „Informaţiile potrivit cărora partea ucraineană ar fi fost informată în prealabil cu privire la presupusa convorbire sunt false. Ulterior, Ucraina nu ar fi putut să aprobe sau să se opună apelului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Heorhii Tîhi. Articolul din Washington Post nu precizează cine a iniţiat convorbirea dintre Putin şi Trump, dar dacă Kievul ar fi fost informat în prealabil, ar însemna că preşedintele ales l-ar fi sunat pe liderul de la Kremlin. Trump a vorbit cu Putin de la reşedinţa sa din Florida.
- Kremlinul dezminte convorbirea cu Putin - Kremlinul a dezminţit dezvăluirile Washington Post despre o discuție între Trump și Putin pe tema războiului din Ucraina, pe care le cataloghează drept o ”invenţie”. ”Asta nu corespunde absolut deloc realităţii, este o invenţie pură”, ”este pur şi simplu o informaţie falsă”, a declarat presei un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ”Pentru moment, nu există planuri concrete” ale unei asemenea discuţii.
- Și Scholz vrea să vorbească cu Putin - Cancelarul german Olaf Scholz vrea să reia „în curând" dialogul cu Vladimir Putin pentru a discuta despre conflictul din Ucraina. „Da, am hotărât să vorbesc cu preşedintele rus la momentul potrivit. Dar sunt un politician responsabil, nu acţionez singur", a declarat Olaf Scholz, afirmând că o conversaţie cu liderul de la Kremlin necesită contacte şi conversaţii cu o serie de alte părţi, iar situaţia trebuie discutată şi cu Ucraina. Întrebat când ar fi momentul potrivit pentru o conversaţie cu Vladimir Putin, cancelarul Scholz a răspuns: "În curând". Scholz a subliniat că este important să ne asigurăm că "Ucraina se poate baza pe noi şi pe alţii şi nu trebuie să se teamă că este lăsată singură. Şi că facem tot ce putem pentru a împiedica escaladarea acestui război".
- Borrell vrea ca Rusia să plătească - Rusia va trebui să dea socoteală pentru crime de război comise în Ucraina şi să plătească distrugerile pe care le-a cauzat, indiferent de viitorul acord de pace, cere şeful în exerciţiu al diplomaţiei europene Josep Borrell. ”Pacea, pentru ca să fie pace, şi nu doar un armistiţiu, trebuie să fie dreaptă şi durabilă”, a subliniat Josep Borrell. ”Este un avertisment adresat celor care spun că acest război trebuie să înceteze şi că trebuie să se termine cât mai repede posibil şi că puţin contează cum. Ceea ce contează este ca războiul să se termine în aşa fel încât să se dea socoteală, să nu fie doar o reconstrucţie economică, ci ca fiecare să dea socoteală de faptele sale”, a declarat Borrell, într-o vizită în regiunea Cernigău (nord). El a sugerat ca active în valoare de 300 de miliarde de dolari aparţinând statului rus, imobilizate de către Occident, să fie folosite în reconstrucţia Ucrainei după război. ”Acestea ar putea să fie folosite pentru a plăti aceste datorii şi la indemnizarea oamenilor care au suferit, pentru distrugerile produse de invazia rusă”, a spus Borrell.
- Aproape un milion de obuze de la UE - Uniunea Europeană i-a livrat Ucrainei cel puţin 980.000 de obuze pentru războiul contra Rusiei şi intenţionează să depăşească pragul de un milion până la finalul acestui an, a anunţat tot. Iniţial, UE şi-a stabilit ţinta de a livra un milion de obuze de artilerie calibru 155 mm până în martie 2024, dar ulterior oficialităţi europene au afirmat că obiectivul nu poate fi atins din cauza capacităţii insuficiente de producţie. "Ştiu că ne-am angajat să atingem acest nivel în primăvară şi am eşuat. Dar putem atinge nivelul până la finalul anului", a declarat Borrell.