Deși, personal, aș fi preferat să câștige Kamala Harris, la fel ca 66 de milioane de americani, o majoritate a cetățenilor din Uniunea Europeană și din Ucraina, Donald Trump s-a întors la Casa Albă, în urma votului a 71 de milioane de cetățeni SUA.
Astfel, cea mai puternică democrație din lume va avea un transfer pașnic al puterii, deși probabil Putin ar fi preferat o Americă în haos, cu revolte, proteste și alunecare spre război civil.
Această idee apare într-un articol publicat de CEPA (Centrul pentru Politică și Analize Europene), scris de Francis Harris.
„Trump nu poate pune capăt războiului, pentru că are nevoie ca Putin să fie de acord”, a declarat Vitali Portnikov, cel mai cunoscut și mai respectat comentator din Ucraina. „Ce va face el dacă Putin refuză să îl asculte? Trump nu-i poate da lui Putin ceea ce vrea Putin”, se arată în articolul citat mai sus.
„SUA ar putea, desigur, să întrerupă tot ajutorul financiar și militar american pentru Ucraina. Dar Europa ar continua probabil să sprijine guvernul președintelui Volodimir Zelenski, cel puțin pentru o perioadă de timp, iar furtuna politică provocată de aruncarea Kievului în gura lupului ar fi explozivă în Occident”, se mai arată în analiza publicată de CEPA.
„Prin urmare, Portnikov nu este de acord cu cei ca academicianul rus Alexander Dughin, care spune că Putin a ieșit triumfător. În schimb, el susține că rezultatul din SUA a fost o dezamăgire serioasă pentru Kremlin. Putin se aștepta la alegeri contestate și haos în orașele americane. Acest rezultat clar este, de fapt, unul negativ pentru președintele rus”, se arată în articolul citat.
Doar pentru cei care nu au urmărit cu atenție campania electorală, sondajele și analizele experților, victoria lui Trump a fost o mare surpriză.
Oricare dintre cei doi candidați a avut șansa lui, iar în cele trei state cheie, Michigan, Wisconsin și Pennsylvania, diferența dintre Trump și Harris a fost sub 2%.
Sondajele făcute de firmele mari, cu tradiție, au fost precise, în marja de eroare publicată. Iar platformele de proiecții, bazate pe media sondajelor, de asemenea. Atât FiveThirtyEight, cât și Silver Bulletin au făcut predicții corecte.
Putin vrea să se întâlnească cu Trump
Pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat, imaginați-vă un meci de tenis între Trump și Harris, în care primul câștigă cu 3-0 la seturi, iar fiecare set se termină cu 7-6, în favoarea lui Donald Trump. Arată ca o victorie la scor, dar obținută la limită.
Cert este că de miercuri, 6 noiembrie, lumea a intrat într-o nouă realitate, iar o serie de schimbări majore vor urma, dar e foarte greu de prevăzut în ce sens.
Cei mai expuși sunt ucrainenii, care în urma declarațiilor din campania electorală a lui Donald Trump, cum că va încheia conflictul în 24 de ore după ce se va întoarce la Casa Albă, se așteaptă la tăierea ajutorului militar venit din SUA, dar și la presiuni diplomatice pentru a accepta cedarea teritoriilor ocupate de ruși în schimbul unui armistițiu.
Pe de altă parte, oficialii ruși au negat că văd o cale de încheiere rapidă a războiului.
Problema e că în țara vecină nu e în derulare un conflict militar pentru ocuparea sau eliberarea unor teritorii. Vladimir Putin a declanșat o invazie care atacă stabilitatea europeană, alianța militară NATO, încercând să schimbe raportul de putere de pe glob și să limiteze influența SUA și a democrațiilor de tip occidental.
„Mă aștept ca relația noastră cu Statele Unite să înceapă să se îmbunătățească. Suntem deschiși la discuții”, a declarat Vladimir Putin, în prima sa apariție publică după alegerile din SUA.
Iar din cuvintele liderului rus reiese clar că urmărește o întâlnire oficială cu Trump, prin care să revină pe scena internațională, o discuție despre ridicarea sancțiunilor, stoparea livrărilor de arme, toate înainte de a exista cea mai mică discuție despre încetarea focului.
Vom câștiga sau vom pierde
Olena Tregub, din Ucraina, o activistă socială implicată în lupta împotriva corupției, a spus că noua administrație Trump va mișca lucrurile într-un sens sau altul.
„Vom câștiga mult sau vom pierde mult”, a declarat ea, pentru articolul publicat de CEPA.
Tot ea a descris atmosfera generală din Ucraina, care vede schimbarea din SUA drept un nou început într-o direcție total necunoscută.
Donald Trump se poate întâlni cu Putin, dar acest lucru nu înseamnă că Marea Britanie sau Uniunea Europeană vor înceta să transfere arme în Ucraina.
Sunt tot mai multe declarații despre crearea unui sistem de apărare comun la nivelul UE, iar teama oamenilor de expansionismul rusesc ar putea face acest lucru posibil. O desprindere a Europei de SUA, în domeniul militar, ar fi o pierdere strategică și pentru americani, care au în țările de pe continent cei mai puternici și loiali aliați.
De asemenea, ucrainenii au asistat la nenumărate schimbări de regimuri politice în Europa și SUA în ultimul deceniu, singurul lucru care nu s-a schimbat a fost rezistența lor în fața Rusiei, indiferent cine a fost la putere la ei în țară și în lumea occidentală.
„În această perioadă de timp, noi am învățat că, atunci când luptăm cu Rusia, murim cu miile, iar când cedăm, cu milioanele”, a declarat Lesia Orobets, fost parlamentar ucrainean, conform sursei citate.
Marea Britanie preia ștafeta de la SUA
Așa că în curând vor intra mult mai multe forțe în joc. Marea Britanie, cu un guvern laburist stabil, dă semne prin premierul Keir Starmer că vrea să-și asume rolul de garant al protejării Europei și instituțiilor internaționale.
„Așadar, cine va prelua poziția de lider în Europa? Răspunsul la această întrebare ar trebui să fie simplu: Marea Britanie. Împreună cu Franța, aceasta este puterea militară preeminentă de pe continent, cu o forță puternică de descurajare nucleară. Dar, spre deosebire de Franța, în Marea Britanie nu există o extremă dreapta sau stânga pro-Putin care ar putea prelua cu ușurință puterea în următorii ani”, a scris Ian Dunt, pentru cotidianul britanic „The Independent”.
Ca și cum ar fi vrut să confirme acest lucru, guvernul britanic a luat vineri decizia de a impune noi sancțiuni Rusiei.
„Extrema dreaptă pro-rusă afectează și Germania. Datorită mărimii, influenței și puterii sale economice, Germania ar trebui să aibă rolul de lider. Dar Alternativa pentru Germania, partidul de extremă dreapta, și Rațiune și Justiția, de extremă stânga, sunt ambele pro-Putin și ar putea provoca cu ușurință o răsturnare politică într-un viitor nu prea îndepărtat”, a subliniat Ian Dunt.
Putin, o amenințare la adresa Americii
Invadarea Ucrainei de către Rusia și sutele de mii de militari care au murit până acum au creat o situație conflictuală care nu poate fi rezolvată în 24 de ore, cum a promis Trump.
Președintele ales al SUA se va confrunta în curând cu provocări fără soluții imediate și care vor avea un impact direct asupra Americii.
Oricât și-ar dori să minimalizeze ceea ce se întâmplă în Ucraina, noua administrație de la Casa Albă va realiza curând că Putin e o amenințare directă la adresa SUA, nu numai a Europei, iar izolaționismul înseamnă predare în fața Kremlinului, nu rezolvare a crizei.