Ziua 706 de război a început cu noi atacuri cu drone în Ucraina. Trupele Moscovei au lansat 35 de drone și două rachete ghidate asupra mai multor regiuni din Ucraina. 15 drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană. De asemenea, peste 130 de zone populate din Ucraina au fost vizate de tiruri de artilerie.
Rușii fac tot posibilul să străpungă linia frontului, lansând atacuri în opt puncte. Armata ucraineană a respins aproximativ 70 de atacuri în ultimele 24 de ore.
Ucraina a ripostat cu un atac cu drone asupra Rusiei. Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că sistemele de apărare antiaeriană au distrus 21 de drone deasupra peninsulei Crimeea și mai multor regiuni din Rusia.
Totuși, oboseala și slaba pregătire a forțelor Kremlinului este tot mai vizibilă. Rușii și-au bombardat accidental propriul teritoriu pentru a patra oară într-o lună. Mai exact, o aeronavă rusă a lansat accidental două bombe în satele din zona Belgorod. O bombă a căzut pe o fermă, iar altă pe o stradă. În urma incidentului au fost evacuați cel mult 150 de oameni.
În Rusia continuă şi reprimarea oricărui act considerat periculos de către regimul de la Kremlin. O pensionară de 72 de ani a fost condamnată închisoare, pentru că a distribuit două postări pe rețeaua de socializare Vkontakte. Una dintre acestea prezenta numărul soldaților ruși uciși în Ucraina, a doua era "un clip video emoțional".
Ministerul ucrainean al Apărării și președinția Ucrainei au infirmat, luni seară, informațiile care au circulat timp de câteva ore, potrivit cărora comandantul forțelor armate, generalul Valeri Zalujnîi, ar fi fost demis. Zvonurile susțineau că Zalujnîi ar fi fost înlocuit cu șeful spionajului militar, Kirilo Budanov, și că ar fi primit în schimb un post de ambasador în Europa pe care l-ar fi refuzat.
Iar europarlamentara letonă Tatjana Ždanoka este acuzată că a spionat în secret, timp de aproape 20 de ani, pentru FSB. Aceasta a raportat cu conștiinciozitate la Moscova activitatea din PE, a ținut legătura cu agenții ruși și a facilitat infiltrarea spionajului rus în UE. Ždanoka neagă acuzațiile, dar un oficial al Parlamentului European a spus că va fi deschisă o investigație în acest caz.
Între timp, Guvernul de la Kiev a aprobat un nou proiect de lege privind mobilizarea. Deputatul Alexei Gonciarenko susține că actul legislativ a fost deja trimis către Parlament. O primă formă a acestui proiect a fost aprobată pe 25 decembrie și prevedea, printre altele, scăderea vârstei de mobilizare la 25 de ani, trimiterea de ordine de mobilizare prin email și introducerea de restricții pentru cei care nu se conformează. Această variantă a fost retrimisă de Parlament Guvernului pentru revizuire.
Evoluții pe front
- Încă un val de drone - Rusia a lansat 35 de drone şi două rachete ghidate asupra infrastructurii militare din apropierea frontului şi altor regiuni din Ucraina, au anunţat marţi forţele aeriene ucrainene citate de Reuters. Antiaeriana a distrus 15 drone. Nu este clar ce s-a întâmplat cu dronele care nu au fost distruse şi cu cele două rachete lansate de pe sisteme sol-aer S-300, cu rază lungă de acţiune, notează sursa citată. De asemenea, artileria rusă a bombardat peste 130 de zone locuite din regiunile Cenișev, Sumî, Harkov, Lugansk, Donețk, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Herson și Nikolaiev.
- Rușii atacă - Trupele ruse fac eforturi pentru a avansa în opt puncte de pe linia frontului, iar forțele ucrainene au respins aproximativ 70 de atacuri în ultimele 24 de ore, a anunțat marți dimineață Statul Major de la Kiev.
- Bilanțul ultimelor 24 de ore - Cinci oameni au murit în urma atacurilor aeriene lansate de ruși în ultimele 24 de ore asupra unor localități din nordul și estul Ucrainei. Obuzele rusești au ucis patru persoane în două sate din regiunea Sumî, lângă granița cu Rusia. Regiunea e atacată frecvent de ruși. De asemenea, o femeie a murit într-un atac asupra orașului Avdiivka, din estul Ucrainei, au declarat oficialii locali. Statul Major al forțelor armate ucrainene a anunțat că militarii au respins 13 atacuri rusești în jurul orașului Avdiivka în ultimele 24 de ore.
- Avion rusesc doborât - Apărarea aeriană ucraineană a doborât, luni, un avion rusesc de luptă Su-34 care zbura deasupra regiunii Lugansk, a anunțat, marți, un purtător de cuvânt al Statului Major de la Kiev citat de Kiev Independent. Numărul estimativ al avioanelor pe care armata rusă le-a pierdut în Ucraina a ajuns astfel la 332, potrivit celui mai nou bilanț anunțat marți de forțele ucrainene.
Ce se întâmplă în Rusia
- Rușii se bombardează iar singuri - Rușii și-au bombardat accidental propriul teritoriu pentru a patra oară într-o lună, indicând probabil „oboseală” și pregătirea slaba a forțelor, a declarat Ministerul Apărării din Marea Britanie. Potrivit britanicilor, o aeronavă rusă a lansat accidental două bombe în satele din zona Belgorod. O bombă a căzut pe o fermă, iar altă pe o stradă. În urma incidentului au fost evacuați cel mult 150 de oameni.
- Zeci de drone lansate din Ucraina - Sistemele ruse de apărare antiaeriană au distrus 21 de drone lansate de Ucraina deasupra peninsulei Crimeea şi mai multor regiuni din Rusia, a anunţat marţi Ministerul Apărării de la Moscova. Antiaeriana rusă a doborât 11 drone deasupra peninsulei Crimeea. Guvernatorul instalat de Moscova în Sevastopol, Mihail Razvojaev, a declarat pe Telegram că atacul nu a cauzat pagube materiale în Sevastopol, cel mai mare oraş din Crimeea şi important port la Marea Neagră. Drone lansate din Ucraina au fost doborâte şi deasupra regiunilor ruse Belgorod, Briansk, Kaluga şi Tula. Fragmente de dronă au căzut pe acoperişul unei clădiri din oraşul Kaluga, centrul administrativ al regiunii omonime, fără a cauza pagube majore, potrivit guvernatorului regiunii, Vladislav Şapşa.
- Încă o rafinărie atacată - Cel puțin o dronă a lovit rafinăria Slavneft-Ianos, în apropiere de Moscova. Mihail Evraev, guvernatorul regiunii Iaroslavl, a susținut că un atac cu drone a fost prevenit de sistemul de bruiaj electronic al rafinăriei, însă localnicii au scris pe rețelele de socializare că din mai multe părți ale orașului s-a auzit o explozie. Potrivit presei ruse, nimeni nu a fost rănit, iar muncitorii au fost trimiși acasă.
- Urmează "un lung război proxy" cu Vestul - Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, le-a transmis cetățenilor ruși să se pregătească pentru un lung "război proxy" cu Occidentul. "În repetate rânduri, dușmanul a venit cu foc și sabie pe pământul nostru. Iar acum Statele Unite, NATO și sateliții lor, prin mâinile regimului nazist de la Kiev și ale tot felul de mercenari, duc un război prin proxy (indirect - n.red.) împotriva poporului și a statului nostru, ceea ce lumea anglo-saxonă nu va înceta nici măcar la sfârșitul 'fazei fierbinți' a conflictului din Ucraina", a spus acesta.
- Moscova avertizează SUA - Rusia a avertizat SUA împotriva desfăşurării de arme nucleare tactice pe teritoriul Marii Britanii. "Cu privire la problema ipoteticei reveniri a armelor nucleare tactice americane pe teritoriul Regatului Unit, aş dori să avertizez în cel mai clar şi mai dur mod posibil împotriva acestui pas destabilizator", a declarat Serghei Riabkov, viceministru de Externe. Diplomatul rus a afirmat că "nici securitatea Marii Britanii şi nici cea a SUA nu vor fi consolidate prin această măsură".
- Pensionară băgată la închisoare - Evghenia Maiboroda, o pensionară de 72 de ani din regiunea Rostov, a fost condamnată la 5 ani și jumătate de închisoare pentru că a distribuit două postări pe rețeaua rusă de socializare Vkontakte. Una dintre postări prezenta numărul soldaților ruși care au murit în Ucraina, a doua era "un clip video emoțional", relatează Nexta. Femeia a explicat în fața instanței că a distribuit postările, pentru că fratele ei zăcea sub ruinele unei clădiri din orașul ucrainean Dnipro care s-a prăbușit în urma bombardamentelor.
Alte informații relevante
- Ucraina pregătește mobilizarea - Guvernul de la Kiev a aprobat o nouă lege privind mobilizarea, potrivit unor surse citate de presa ucraineană. Deputatul Alexei Gonciarenko susține că actul legislativ a fost deja trimis către Parlament. O primă formă a acestui proiect a fost aprobată pe 25 decembrie anul trecut și prevedea, printre altele, scăderea vârstei de mobilizare la 25 de ani, trimiterea de ordine de mobilizare prin email și introducerea de restricții pentru cei care nu se conformează. Această variantă a fost retrimisă de Parlament Guvernului pentru revizuire.
- Zalujnîi nu a fost demis - Ministerul ucrainean al Apărării a infirmat, luni seară, informațiile care au circulat timp de câteva ore, potrivit cărora comandantul forțelor armate, generalul Valeri Zalujnîi, ar fi fost demis. "Dragi jurnaliști, vă răspundem imediat tuturor: nu, nu este adevărat", a precizat ministerul pe Telegram. Administrația prezidențială a dezmințit, de asemenea, zvonurile. Luni seara, pe rețelele de socializare din Ucraina s-au răspândit informațiile conform cărora Zelenski l-a eliberat pe Zalujnîi de la comanda armatei, acestea fiind preluate și de câțiva jurnaliști occidentali. Una dintre surse a susținut că lui Zalujnîi i s-ar fi oferit un post de ambasador într-o țară europeană, iar acesta ar fi refuzat propunerea. Un jurnalist ucrainean a scris că în locul generalului ar fi fost numit Kirilo Budanov, șeful spionajului militar. În ultimele luni zvonurile despre o dispută între Zelenski și Zalujnîi au ajuns în spațiul public. Totuşi, este posibil să nu existe niciun conflict între cei doi și aceste informații să fie întreținute de Rusia.
- Spion FSB la Kiev - Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reținut un cetățean de 52 de ani din Kiev, pe care îl suspectează că a spionat pentru armata rusă. Mai exact, el a transmis informații care să-i ajute pe ruși să planifice atacuri asupra infrastructurii critice a Kievului. Ucraineanul ar fi fost recrutat în toamna lui 2023 și acum riscă închisoare pe viață.
- Spion FSB în Parlamentul European - Europarlamentarul leton Tatjana Ždanoka a colaborat timp de aproape 20 de ani cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, FSB (fostul KGB). Ea a fost racolată în 2004, potrivit unor emailuri consultate de publicația rusă independentă The Insider, centrul pentru jurnalism de investigație Re:Baltica din Letonia și ziarul suedez Expressen. Ždanoka și-a raportat cu conștiinciozitate activitățile către serviciile ruse de informații și le-a ajutat să se infiltreze în UE. Ea a fost motivată în primul rând de ideologie, mai degrabă decât de câștiguri materiale. În 2005, aceasta a intrat în contact cu Dmitri Gladei, un ofițer FSB din Sankt Petersburg, și a continuat să se întâlnească cu el în Europa și în Rusia. Deși susține că nu cunoștea cu ce se ocupa Gladei, emailurile sale arată că îi cerea scuze fiindcă nu a trimis informațiile promise de la Strasbourg și pentru că nu a organizat audieri în Parlamentul European despre protestele de la Tallinn privind mutarea unui monument pentru un soldat sovietic. În 2013, Ždanoka a început să corespondeze cu alt ofițer FSB. De asemenea, ea a ajutat alt agent rus să obțină viză Schengen ca să viziteze Parlamentul European.
- Anchetă la Strasbourg - O investigație a fost deschisă cu privire la acuzațiile aduse Tatjanei Ždanoka, iar dezvăluirile sunt tratate "foarte serios", a spus un oficial al Parlamentului European citat de Politico. Ždanoka neagă informațiile despre colaborarea sa cu spionajul rus: "Nu mă voi lăsa intimidată de acuzații false. Nu am fost niciodată asociată cu KGB… și nu am colaborat cu niciun serviciu de informații", a spus ea, într-o înregistrare video postată pe Facebook.
- Greu cu Ungaria - Ministrul de Externe al Ungariei a declarat că este „un drum lung de parcurs” până când premierul Viktor Orban și președintele Volodimir Zelenski ar putea să aibă o întâlnire oficială. Peter Szijjarto a declarat că relațiile bilaterale ar putea fi reglementate, dacă Ucraina îndeplinește condițiile Ungariei. Dar nu a spus care sunt condițiile. Szijjarto a mai sugerat că poziția Budapestei cu privire la acordarea ajutorului UE pentru Kiev s-a schimbat. Ca urmare, Ungaria este deschisă să utilizeze bugetul UE pentru acordarea de sprijin ucrainenilor, dacă acesta va fi revizuit anual.