Administraţia Biden lucrează la o strategie pe termen lung pentru susţinerea Kievului, în ciuda impasului de finanţare din Congres. Dar aceste planuri nu anticipează câştiguri semnificative ale Ucrainei împotriva Rusiei în 2024.
Încă rănită de eşecul contraofensivei de anul trecut din Ucraina, administraţia Biden elaborează o nouă strategie care va pune accentul mai puţin pe recâştigarea de teritorii şi se va concentra, în schimb, pe sprijinirea Ucrainei pentru a împiedica Rusia să avanseze, în timp ce obiectivul pe termen lung va fi consolidarea forţei sale de luptă şi a economiei, spun oficialii americani, potrivit The Washington Post.
Planul care se conturează este o schimbare bruscă faţă de anul trecut, când SUA şi armatele aliate au furnizat în grabă antrenamente şi au trimis echipamente sofisticate la Kiev în speranţa că acesta va putea respinge rapid forţele ruseşti care ocupă estul şi sudul Ucrainei. Acest efort a eşuat, în mare parte din cauza câmpurilor minate, puternic fortificate şi a tranşeelor din linia întâi ale Rusiei.
Ideea acum este de a poziţiona Ucraina pentru a-şi menţine poziţia pe câmpul de luptă pentru moment, dar „să îi punem pe o traiectorie diferită, pentru a fi mult mai puternici până la sfârşitul anului 2024.şi să îi aducem pe o cale mai sustenabilă", a declarat, sub acoperirea anonimatului, un oficial de rang înalt al administraţiei SUA, citat de The Washington Post (WAPO).
Planificarea ofensivei, cu gândul la Trump
Planificarea noii strategii de la Washington face parte dintr-un efort multilateral al celor aproape 35 de ţări care susţin Ucraina promiţându-i sprijin economic şi de securitate pe termen lung. Reconfigurarea se face atât din necesitate, având în vedere rezultatele dezamăgitoare ale contraofensivei de anul trecut, şi din convingerea că un efort similar în acest an ar aduce probabil acelaşi rezultat, cât şi ca o demonstraţie de hotărâre durabilă faţă de Vladimir Putin.
Fiecare dintre aceste ţări pregăteşte un document care să prezinte angajamentele sale specifice care se întind până la un deceniu în viitor.
Marea Britanie a făcut public săptămâna trecută acordul său pe 10 ani cu Ucraina, semnat de premierul Rishi Sunak şi de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev. Documentul subliniază contribuţiile în ceea ce priveşte „securitatea maritimă, aviaţia, apărarea aeriană, artileria şi armamentul", precum şi sprijinul fiscal şi accesul la sectorul său financiar.
Este de aşteptat ca Franţa să fie următoarea ţară, cu ocazia unei apropiate vizite a preşedintelui Emmanuel Macron în Ucraina.
Dar succesul strategiei depinde aproape în întregime de Statele Unite, de departe cel mai mare donator de bani şi echipamente al Ucrainei şi coordonatorul efortului multilateral. În această primăvară, administraţia speră să îşi facă public propriul angajament pe 10 ani, compilat acum de Departamentul de Stat cu binecuvântarea Casei Albe - presupunând că cererea de 61 de miliarde de dolari a preşedintelui Biden pentru finanţarea suplimentară a Ucrainei este aprobată de Congresul recalcitrant, scrie WAPO.
„Nu am supravieţui fără sprijinul SUA, este un fapt real", a declarat Zelenski într-un interviu televizat săptămâna trecută.
Nu întâmplător, a declarat un oficial american, speranţa este că promisiunea pe termen lung - presupunând, din nou, că va fi acceptată de Congres - va fi, de asemenea, o asigurare pentru Ucraina, „cu ochii la viitor", în eventualitatea că fostul preşedinte Donald Trump câştigă Casa Albă.
Cum va arăta războiul din Ucraina
Potrivit oficialilor americani, documentul american va garanta sprijinul pentru operaţiunile militare pe termen scurt, precum şi construirea unei viitoare forţe militare ucrainene care să poată descuraja agresiunea rusă. Acesta va include promisiuni şi programe specifice pentru a ajuta la protejarea, reconstituirea şi extinderea bazei industriale şi de export a Ucrainei, precum şi pentru a ajuta ţara cu reformele politice necesare pentru integrarea deplină în instituţiile occidentale.
Un al doilea oficial de rang înalt al administraţiei Biden a subliniat că strategia nu înseamnă că ucrainenii îşi vor construi pur şi simplu propriile tranşee defensive „şi vor sta în spatele lor" tot anul. „Vor exista în continuare cuceriri de teritorii" în oraşe mici şi în sate cu valoare strategică minimă, „lansări de rachete şi drone" de ambele părţi şi "atacuri ruseşti asupra infrastructurii civile", a avertizat acest oficial.
Speranţa Occidentului pentru 2024 este că Ucraina va evita să piardă mai mult teritoriu decât a cincea parte din ţară ocupată acum de Rusia.
În plus, guvernele occidentale doresc ca Kievul să se concentreze pe tacticile în care forţele sale au avut un succes mai mare în ultima vreme - tiruri pe distanţe mai lungi, inclusiv cu rachete de croazieră franceze a căror livrare a fost promisă în următoarele câteva luni; reţinerea Flotei ruseşti din Marea Neagră pentru a proteja tranzitul naval din porturile ucrainene; şi blocarea forţelor ruseşti din interiorul Crimeei prin atacuri cu rachete şi sabotaje graţie operaţiunilor speciale.
Factorii de decizie politică americani care s-au întâlnit recent cu preşedintele ucrainean în privat spun că Zelenski are îndoieli cu privire la cât de ambiţios ar trebui să fie anul următor pentru Ucraina fără certitudini în ceea ce priveşte ajutorul american.
"Suntem întrebaţi care este planul nostru, dar trebuie să înţelegem ce resurse vom avea", a declarat deputatul ucrainean Roman Kostenko.
„În acest moment, totul indică posibilitatea că vom avea mai puţin decât anul trecut, când am încercat să facem o contraofensivă şi nu a funcţionat. Dacă vom avea chiar mai puţin, atunci este clar care va fi planul. Va fi apărarea", a recunoscut deputatul.
Cum se va încheia războiul?
Chiar şi cei care cred că Ucraina ar putea, în cele din urmă, să învingă Rusia recunosc că anul 2024 va fi slab şi periculos. „Cel mai probabil nu vor fi câştiguri teritoriale uriaşe", a declarat preşedintele leton Edgars Rinkevics într-un interviu. „Singura strategie este să aduci cât mai mult posibil în Ucraina pentru a-i ajuta în primul rând să-şi apere propriile oraşe şi în al doilea rând pentru a-i ajuta pur şi simplu să nu piardă teren", a explicat liderul leton.
De-a lungul liniei frontului, armata ucraineană a început să se pregătească în consecinţă, urmărind să reproducă apărarea stratificată a Rusiei, formată din tranşee şi câmpuri minate în regiunea Zaporojie din sud-estul ţării, care a împiedicat contraofensiva de anul trecut.
Factorii de decizie politică din SUA spun că se aşteaptă ca războiul să se încheie în cele din urmă prin negocieri - dar şi că nu cred că Putin va fi serios cu privire la discuţii în acest an, în parte pentru că păstrează speranţa că Trump va recâştiga preşedinţia în noiembrie şi va retrage sprijinul acordat Kievului.
Trump, care s-a lăudat mult timp cu o relaţie specială cu Putin, a declarat în urmă cu câteva luni că, dacă va fi readus la Casa Albă, „va rezolva acest război într-o zi, 24 de ore". Zelenski, în interviul televizat de săptămâna trecută, a calificat această afirmaţie drept „foarte periculoasă" şi l-a invitat pe Trump la Kiev pentru a împărtăşi orice plan pe care l-ar avea.
Riscuri
Strategia pe termen lung de transformare a Ucrainei pentru viitor îşi are rădăcinile într-o declaraţie de susţinere a G-7 din vara anului trecut, în care liderii occidentali au promis să construiască o forţă militară „sustenabilă", interoperabilă cu Occidentul, şi să consolideze „stabilitatea şi rezistenţa economică" a Ucrainei.
Chiar şi aşa, această politică prezintă riscuri, inclusiv politice, dacă ucrainenii încep să dea vina pe guvernul lor pentru stagnarea frontului. De asemenea, în capitalele occidentale, oficialii sunt foarte conştienţi de faptul că răbdarea cetăţenilor lor în ceea ce priveşte finanţarea războiului din Ucraina nu este infinită.
Pe fondul planificării, Washingtonul pare să pregătească, de asemenea, argumentul că, dacă Ucraina nu-şi va recâştiga întregul teritoriu pe termen scurt, ea are nevoie de o asistenţă semnificativă şi continuă pentru a se putea apăra şi a deveni parte integrantă a Occidentului.
Un plan în patru faze, fără glonț de argint
Documentul american, potrivit oficialilor americani implicaţi îndeaproape în planificare, este redactat având în vedere patru faze: luptă, construcţie, recuperare şi reformă.
Pentru faza de „luptă" cel mai urgent este furnizarea de „muniţie de artilerie şi o oarecare înlocuire a vehiculelor" pierdute în contraofensivă, plus „mult mai multe drone", a declarat Eric Ciaramella, fost analist de informaţii al CIA, în prezent senior fellow în cadrul programului Rusia şi Eurasia de la Carnegie Endowment for International Peace, care s-a consultat cu oficiali ai administraţiei.
Alte necesităţi ţin de războiul electronic şi de tehnologia contra-drone - unde ruşii au obţinut un avantaj. „Au nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană pentru a acoperi mai multe oraşe", a spus Ciaramella.
Deşi Ucraina încă aşteaptă cu nerăbdare livrarea promisă a avioanelor de luptă şi a mai multor vehicule blindate în acest an, acestea sunt „sisteme costisitoare, cu puncte unice de eşec", a arătat Ciaramella. „Cred că ucrainenii îşi dau seama că nu există un glonţ de argint, după ce au văzut un tanc de un milion de dolari distrus de o mină de 10.000 de dolari" în timpul contraofensivei, a punctat analistul.
Faza de „construire" a strategiei se concentrează pe angajamentele pentru viitoarea forţă de securitate a Ucrainei pe uscat, pe mare şi în aer, astfel încât ucrainenii "â„să poată vedea ce primesc de la comunitatea globală pe o perioadă de 10 ani şi să iasă din 2024 cu o foaie de parcurs pentru o armată cu un grad ridicat de descurajare", a declarat un oficial de rang înalt al administraţiei.
În acelaşi timp, o parte din banii suplimentari solicitaţi vizează dezvoltarea bazei industriale ucrainene pentru producţia de arme care, împreună cu livrările din SUA şi din ţările aliate, poate „cel puţin să ţină pasul cu producţia rusă".
Planul include, de asemenea, apărare aeriană suplimentară pentru a crea „bule" de protecţie în jurul oraşelor ucrainene dincolo de Kiev şi Odessa şi pentru a permite redresarea unor părţi cheie ale economiei şi exporturilor ucrainene, inclusiv siderurgia şi agricultura. Toamna trecută, Biden a numit-o pe Penny Pritzker, fost secretar de stat pentru comerţ, ca trimis al SUA pentru a conduce un efort de reconstrucţie a economiei ucrainene şi de mobilizare a investiţiilor publice şi private.
Atragerea investiţiilor străine înapoi în Ucraina va necesita, de asemenea, eforturi suplimentare pentru a stopa corupţia, recunosc oficialii americani. Zelenski a luat unele măsuri, inclusiv concedierea şi, în unele cazuri, arestarea unor funcţionari din domeniul achiziţiilor militare şi a unor judecători presupus corupţi.
Şi elementul surpriză?
Dar, în timp ce discuţiile şi planificarea pentru viitor continuă, nu toţi susţinătorii Ucrainei cred că acesta este momentul potrivit pentru a nu mai trimite Ucrainei ceea ce este necesar pentru a se confrunta cu ruşii cât mai rapid şi mai decisiv posibil pe câmpul de luptă în acest an.
„Indiferent de strategia pe care o foloseşti, ai nevoie de toate armele la care te poţi gândi", a declarat fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen în timpul unei vizite la Washington, săptămâna trecută, pentru a face presiuni asupra congresmenilor republicani să aprobe finanţarea pentru Ucraina.â
„Nu poţi câştiga un război urmărind o abordare treptată şi incrementală", a spus el. „Trebuie să-ţi surprinzi şi să-ţi copleşeşti adversarul", a avertizat fostul şef al NATO.