Azi se împlinesc patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, iar numeroși lideri străini au mers la Kiev pentru a transmite mesaje de solidaritate şi susţinere.
Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află la Kiev pentru a zecea oară. Ea a spus că Europa susţine cu fermitate Ucraina, financiar, militar şi în această iarnă grea.
Și liderii ţărilor nordice şi baltice, printre care preşedintele finlandez Alexander Stubb şi prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, au sosit la Kiev, pentru a evalua continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei și negocierile de pace promovate de SUA.
Și Maia Sandu a transmis un mesaj în care a spus că susține rolul pe care Ucraina îl joacă în apărarea securității regionale și europene.
Kievul își fixează, la patru ani de la invazie, trei priorități: întărirea apărării antiaeriene, creșterea pierderilor ruse până la blocarea ofensivei și lovirea resurselor economice ale Moscovei, în paralel cu continuarea eforturilor diplomatice pentru pace.
De partea cealaltă, Kremlinul a declarat că principalele obiective ale Moscovei nu au fost realizate integral, “și de aceea, operațiunea continuă”. Moscova susține, totodată, că războiul s-a transformat într-o confruntare mult mai amplă între Rusia și Occident, prin sprijinirea Ucrainei de către statele vest-europene și a Statelor Unite.
Datele arată o dublă realitate: pe front, Rusia a accelerat avansul teritorial în ultimul an, dar cu pierderi umane uriașe, estimate la peste 200.000 de morți. În plan intern, sprijinul ferm pentru război scade, iar impactul economic și social este resimțit tot mai puternic. Pe plan extern, SUA caută o fereastră diplomatică până la 4 iulie, în timp ce aliații europeni rămân sceptici.
Între timp, luptele pe front continuă. Forțele ruse au atacat Ucraina noaptea trecută folosind o rachetă balistică Iskander-M și 133 de drone. Atacurile asupra oraşului Zaporojie din sud-estul Ucrainei au rănit cinci persoane, printre care şi un copil.
Iar la Moscova o explozie în afara unei gări a ucis un ofiţer de poliţie rutieră şi a rănit alţi doi.
Numeroși lideri își declară sprijinul pentru Ucraina, de la Kiev
- Mesajul lui Zelenski - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă, într-un mesaj video postat marţi dimineaţă, când se împlinesc patru ani de la invadarea ţării sale de către trupele ruse, că Vladimir Putin nu a reuşit să-şi atingă obiectivele de război şi nu a învins poporul ucrainean şi dă asigurări că, prin rezistenţa sa, Ucraina şi-a dobândit dreptul la o pace „puternică, demnă şi durabilă”. „Putin nu şi-a atins obiectivele. Nu a înfrânt poporul ucrainean. Nu a câştigat acest război”, a declarat el, în mesajul video. „Am păstrat Ucraina şi vom face tot posibilul pentru a ajunge la pace şi pentru ca dreptatea să fie făcută. Vrem pace, o pace puternică, demnă şi durabilă”, a transmis liderul de la Kiev. „Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin a cucerit Kievul în trei zile”, spune ironic Zelenski, făcând aluzie la planurile iniţiale ale Moscovei. Mesajul video, cu încărcătură dramatică, mixând diverse imagini din timpul războiului, inclusiv cu eroi căzuţi la datorie, începe cu Zelenski în buncărul în care s-a adăpostit în primele zile ale invaziei ruse.
- Ursula von der Leyen, a zecea oară la Kiev - Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că se află la Kiev, pentru a zecea oară în decursul celor patru ani, pentru a transmite un mesaj de solidaritate şi susţinere. Ea a postat pe contul de X imagini de la sosirea în gara din Kiev, unde a fost întâmpinată de ministrul de Externe, Andrii Sîbiha, şi de alţi oficiali. „Sunt La Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului. Pentru a reafirma că Europa susţine cu fermitate Ucraina, financiar, militar şi în această iarnă grea. Pentru a sublinia angajamentul nostru durabil faţă de lupta dreaptă a Ucrainei. Şi pentru a transmite un mesaj clar atât poporului ucrainean, cât şi agresorului: nu vom renunţa până când pacea nu va fi restabilită. Pace în condiţiile impuse de Ucraina”, a scris Ursula von der Leyen.
- Și liderii ţărilor nordice şi baltice sunt în Ucraina - Liderii ţărilor nordice şi baltice, printre care preşedintele finlandez Alexander Stubb şi prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, au sosit în Ucraina, a anunţat ministrul ucrainean de Externe. „Sunt încântat să îi întâmpin pe liderii celor opt ţări nordice şi baltice, aliaţii noştri adevăraţi şi apropiaţi în apărarea libertăţii, justiţiei şi adevărului”, a scris Andrii Sîbiha, pe X. „Vă mulţumim pentru sprijinul vostru ferm şi neclintit faţă de Ucraina şi faţă de valorile şi principiile europene comune”, le transmite şeful diplomaţiei ucrainene.
- Mesajul Maiei Sandu - Președintele Moldovei, Maia Sandu, a transmis un mesaj de solidaritate pe X, unde susține rolul pe care Ucraina îl joacă în apărarea securității regionale și europene. În mesajul video, Maia Sandu a spus că rezistența Ucrainei nu privește doar propria independență, ci are implicații mai largi pentru întreaga regiune. Ea a declarat că lupta pe care ucrainenii o duc zilnic contribuie la menținerea păcii în statele vecine, inclusiv în Republica Moldova.
- Macron subliniază eşecul Rusiei - Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, subliniază eşecul „militar, economic şi strategic” al Rusiei după patru ani de război în Ucraina. „Au trecut patru ani de când Europa s-a trezit la sunetul bombelor ruseşti în Ucraina. Patru ani de război de agresiune ales de Rusia, cu încălcarea flagrantă a dreptului internaţional, a suveranităţii unui popor şi a vieţii umane. Patru ani de oraşe lovite, şcoli şi spitale distruse, infrastructuri energetice vizate metodic pentru a arunca familiile în frig şi teroare. Patru ani, 15.000 de civili ucraineni ucişi. Patru ani de vieţi distruse, violenţă, violuri, torturi, crime de război şi teroare. Patru ani şi mii de copii ucraineni smulşi de pe pământul lor şi de lângă familiile lor. Dar patru ani în care Ucraina rezistă şi se opune”, a adăugat Macron, pe X.
- Nou pachet de sprijin din Marea Britanie - Marea Britanie a anunţat un pachet de sprijin militar, umanitar şi pentru reconstrucţie pentru Ucraina - 20 de milioane de lire sterline (26,98 milioane de dolari) pentru sprijin energetic de urgenţă, în vederea protejării şi reparării reţelei energetice a Ucrainei şi a furnizării de capacitate suplimentară de generare; 5,7 milioane de lire sterline pentru asistenţă umanitară comunităţilor aflate în prima linie a conflictului; instruire în Marea Britanie pentru piloţii ucraineni care vor deveni instructori de zbor cu elicopterul; 30 de milioane de lire sterline pentru a sprijini rezilienţa societăţii ucrainene şi pentru a promova eforturile de justiţie şi responsabilitate pentru victimele şi supravieţuitorii presupuselor crime de război comise de Rusia.
- ONU cere încetarea imediată a focului - Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluția „Sprijin pentru o pace durabilă în Ucraina”, care solicită încetarea imediată și necondiționată a focului și reafirmă respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în granițele recunoscute internațional. Textul a fost aprobat cu 107 voturi pentru, 12 împotrivă și 51 de abțineri. Documentul exprimă „îngrijorare gravă” față de atacurile ruse asupra civililor și infrastructurii energetice și cere schimbul complet de prizonieri și returnarea persoanelor deportate, inclusiv a copiilor.
Ce spune Rusia după 4 ani de război
- Reacția Moscovei - Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că războiul s-a transformat într-o confruntare mult mai amplă între Rusia și Occident, prin sprijinirea Ucrainei de către statele vest-europene și a Statelor Unite, relatează Reuters. Totodată, oficialul rus a admis că principalele obiective ale Moscovei nu au fost realizate integral, “și de aceea, operațiunea continuă”. Potrivit acestuia, scopul principal al Rusiei este “asigurarea securității” populației din estul Ucrainei, teritorii pe care Rusia le ocupă parțial. Luptele continuă, dar Moscova rămâne deschisă atingerii obiectivelor sale prin mijloace politice și diplomatice, a adăugat Peskov. El a declarat că nu poate spune când și unde va avea loc următoarea rundă de negocieri cu Ucraina, deoarece acestea nu au fost încă finalizate.
- Moscova acuză Marea Britanie şi Franţa că se pregătesc să înarmeze Kievul cu bombe nucleare - Serviciul de informaţii externe al Rusiei, SVR, a acuzat Marea Britanie şi Franţa că se pregătesc să înarmeze Kievul cu bombe nucleare, o afirmaţie făcută fără a prezenta dovezi. Într-o declaraţie publicată marţi, când lumea occidentală îşi exprimă solidaritatea cu Ucraina la împlinirea a patru de la invazia rusă, spionajul de la Moscova afirmă că cele două ţări europene, Marea Britanie şi Franţa, ar face această mişcare pentru a consolida poziţia de negociere a Ucrainei în războiul împotriva Rusiei, care a intrat în al cincilea an. „Elitele britanice şi franceze nu sunt pregătite să accepte înfrângerea. Consideră că Kievul trebuie să fie aprovizionat cu „wunderwaffe” (super-armă, termen nazist - n.red.). Ucraina va putea pretinde astfel „condiţii mai avantajoase pentru încheierea acţiunilor militare” dacă va avea o bombă atomică sau măcar o aşa-numită „bombă murdară””, se arată în comunicatul SVR.
- Cum va încerca Rusia să rezolve problema extinderii NATO - Rusia va încerca să rezolve problema extinderii NATO prin metode militare sau politice, fără eliminarea acestei probleme fiind imposibilă soluţionarea conflictului din jurul Ucrainei, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Ea a comentat acuzaţiile liderului ucrainean Volodimir Zelenski în legătură cu încălcarea Memorandumului de la Budapesta, relatează TASS. Comentariul oficialului rus, care vine chiar în ziua în care se împlinesc patru ani de la invazia rusă din Ucraina, vrea să justifice încă o dată agresiunea rusă şi sugerează totodată că Moscova nu are de gând să renunţe la condiţiile ei pentru a face pace. Potrivit Mariei Zaharova, Ucraina a renunţat oficial la unul dintre fundamentele recunoaşterii sale internaţionale de către alte state în anii 1990, când a decis să renunţe la statutul de ţară neutră şi neafiliată la niciun bloc militar. Astfel, Kievul ar fi încălcat, printre altele, şi Memorandumul de la Budapesta din 1994.
Situația pe front
- Atacuri cu drone în Zaporojie - Atacurile cu drone ruseşti din timpul nopţii asupra oraşului Zaporojie din sud-estul Ucrainei au rănit cinci persoane, printre care şi un copil, au declarat autorităţile. Serviciul de Urgenţă al Ucrainei (DSNS) spune că atacurile au vizat mai multe locuri din centrul regional. Într-un loc, o dronă s-a prăbuşit peste clădirea unei fabrici situată lângă un bloc de locuinţe cu nouă etaje, provocând un incendiu care s-a extins pe o suprafaţă de 200 mp.
- 133 de drone și o rachetă balistică deasupra Ucrainei - Forțele ruse au atacat Ucraina noaptea trecută folosind o rachetă balistică Iskander-M și 133 de drone. Primele rapoarte indică faptul că, până la ora 08:30, forțele ucrainene de apărare aeriană distruseseră sau bruiaseră 111 drone. Lovituri de rachetă balistică și 19 drone au fost înregistrate în 16 locuri.
- Morți și răniți după un bombardament în Dnipropetrovsk - Două persoane au murit și alte cinci au fost rănite într-un atac aerian rus asupra districtului Sinelnikove, din regiunea Dnipropetrovsk. Șeful administrației militare regionale, Oleksandr Hanzha, a anunțat că forțele ruse au lovit cu bombe aeriene comunitatea Pokrovske, afectând locuințe private. În cursul zilei au fost atacate și alte localități din zonă, unde au izbucnit incendii, iar 15 case și un bloc cu trei etaje au fost avariate.
Ce se întâmplă în Rusia
- Explozie lângă gara din Moscova - O explozie în afara unei gări din Moscova a ucis un ofiţer de poliţie rutieră şi a rănit alţi doi, a declarat Ministerul de Interne rus. Poliţia patrulă cu maşina în Piaţa Gării Savyolovsky, la nord de centrul oraşului, când „un dispozitiv neidentificat a fost detonat” de „o persoană necunoscută”. Autorităţile investighează explozia care a avut loc puţin după miezul nopţii. Ministerul a raportat iniţial că un bărbat a fugit de la faţa locului, dar ulterior a furnizat o actualizare, spunând că acesta a murit acolo. Atacatorul s-a apropiat de ofiţerii din districtul nord-estic al Moscovei, a declarat ministerul, fără a furniza detalii suplimentare cu privire la identitatea sa. Până în prezent, oficialii nu au furnizat informaţii suplimentare cu privire la dispozitivul exploziv.
- Putin vorbește de tentative de detonare a conductelor de gaze din Marea Neagră - Președintele rus Vladimir Putin a anunțat, la o reuniune a FSB, că există informații despre o tentativă de aruncare în aer a conductelor de gaze Turkish Stream și Blue Stream din Marea Neagră. "În acest moment, primim și noi informații, propriile noastre informații operaționale. Ar trebui să apară în presă astăzi, probabil că apar deja, nu am avut încă ocazia să le analizez, dar vorbim despre o posibilă explozie a sistemelor noastre de gaze de pe fundul Mării Negre”, a declarat Putin. El a susținut că aceste atacuri au avut ca scop sabotarea procesului de pace. Blue Stream este conceput pentru a furniza gaze naturale rusești către Turcia prin Marea Neagră, ocolind țările terțe. TurkStream este o conductă de export de gaze din Rusia către Turcia prin Marea Neagră. La același bilanț, președintele rus a vorbit și despre faptul că are "informații despre intenția de a folosi componenta nucleară, adversarul nu ezită să folosească orice mijloace”.
Alte știri relevante
- Kievul anunță un plan în trei direcții pentru a forța Rusia la pace - La patru ani de la invazia rusă, Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat un plan în trei direcții pentru continuarea rezistenței, în paralel cu negocierile de pace. Noul ministru, Mihailo Fedorov, a declarat că obiectivele sunt: consolidarea apărării antiaeriene pentru a intercepta majoritatea rachetelor și dronelor, creșterea pierderilor ruse pe front până la un nivel care să facă imposibilă înaintarea și lovirea resurselor economice ale Moscovei, în special a veniturilor din petrol și a „flotei paralele”. Kievul mizează și pe parteneriate externe, tehnologie și analiză de date pentru a obține avantaj operațional. Detalii AICI.
- Sprijinul ferm pentru război scade în Rusia la 14% - Procentul rușilor care susțin „ferm” războiul a coborât la 14%, cu patru puncte sub nivelul din februarie 2025, potrivit proiectului independent Chronicles, citat de EFE. Sondajul, realizat în al patrulea an de conflict, arată că 50% declară că sprijină războiul, dar doar o minoritate îndeplinește toate cele trei criterii ale susținerii ferme: respingerea retragerii fără atingerea obiectivelor lui Vladimir Putin și prioritatea cheltuielilor militare. 20% susțin ferm pacea, iar 87% spun că războiul le-a afectat negativ comunitățile.
- ISW: Rusia a avansat mai mult în al patrulea an decât în precedenții doi - O analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului arată că, în al patrulea an de conflict, trupele ruse au ocupat 4.524 km², mai mult decât în al doilea și al treilea an la un loc. În total, Rusia controlează peste 19% din teritoriul Ucrainei, majoritatea cucerită în primele săptămâni ale invaziei. Principala înaintare recentă a fost în Donețk, inclusiv cucerirea Pokrovsk. Frontul rămâne însă unul de uzură, cu pierderi mari și fără schimbări strategice majore.
- Bulgaria: 2026 trebuie să fie anul în care armele vor tăcea - La patru ani de la declanșarea invaziei, Ministerul bulgar de Externe a transmis că Sofia va continua să sprijine independența și integritatea teritorială a Ucrainei. Oficialii bulgari afirmă că 2026 „trebuie să fie anul în care armele vor tăcea”, printr-o pace „justă, durabilă și fără concesii care să recompenseze agresiunea”. Bulgaria a livrat până acum 13 pachete de asistență militară și consideră că securitatea Ucrainei este esențială pentru stabilitatea regiunii Mării Negre.
- Investigație BBC: peste 200.000 de militari ruși morți - Cel puțin 200.186 de militari ruși au murit în patru ani de război, potrivit unei investigații realizate de Serviciul rus al BBC și Mediazona, pe baza datelor publice. 2025 ar putea deveni cel mai sângeros an, cu estimări de peste 90.000 de morți. Cele mai multe pierderi sunt în rândul voluntarilor, iar regiunile sărace precum Buriatia și Tuva sunt disproporționat afectate. Au fost confirmate și moartea a 13 generali și a aproape 7.000 de ofițeri.
- SUA ar vrea un acord de pace până la 4 iulie - Administrația președintelui Donald Trump ar încerca să obțină un acord de pace ruso-ucrainean până la 4 iulie, Ziua Independenței SUA, scrie Bloomberg, citând surse NATO. Aliații își exprimă însă scepticismul, în lipsa unor semnale că Vladimir Putin ar renunța la cererile sale privind Donbasul și controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie. Eforturile diplomatice de până acum nu au produs un rezultat concret.
- Rusia exportă mai mult petrol decât înainte de invazie - Un raport al Centrului pentru Cercetare privind Energia și Aerul Curat (CREA) arată că Rusia exportă cu 6% mai mult petrol brut decât înainte de invazia din 2022. Deși veniturile au scăzut cu 18%, la 85,5 miliarde de dolari, volumele rămân ridicate, susținute de „flota fantomă” folosită pentru a ocoli sancțiunile. 93% din exporturi merg către China, India și Turcia. Autorii raportului cer înăsprirea sancțiunilor și blocarea navelor suspecte.
- UE promite 90 mld € pentru Ucraina, în pofida veto-ului Ungariei - Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat la Kiev că Uniunea Europeană va acorda Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro „într-un fel sau altul”, chiar dacă Ungaria condusă de Viktor Orbán blochează consensul la nivelul celor 27. „Ne vom respecta angajamentul (…) Avem mai multe opțiuni. Și le vom folosi”, a declarat șefa Comisiei. În paralel, statele membre pregătesc un nou pachet de sprijin energetic pentru iarna 2026–2027, în valoare de 920 de milioane de euro, destinat consolidării rezilienței infrastructurii ucrainene.
- Țările nordice și baltice promit 12,5 mld € pentru apărare - Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că statele nordice și baltice vor acorda Ucrainei cel puțin 12,5 miliarde de euro pentru sprijin militar în acest an, precum și 918 milioane de euro pentru consolidarea rezilienței energetice. Declarația a fost făcută după summitul Ucraina – Țările Nordice și Baltice, unde discuțiile s-au concentrat pe obținerea unei păci „demne” și pe garanții de securitate credibile pentru a preveni noi agresiuni.