Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, într-o formă sau alta, ar putea fi salvarea acestei țări, dar și a Europei, consideră Armand Goșu, istoric și analist politic, expert în spațiul ex-sovietic.
”Aderarea, într-o formă sau alta, a Ucrainei, că poate să adere doar pe niște capitole, ar putea fi atât pentru Ucraina salvarea, dar nu e doar pentru Ucraina, este și pentru Europa salvarea, pentru că Ucraina are singura armată care poate să facă față unui război modern, cum este cel pe care îl poartă ea apărându-se împotriva Rusiei”, a declarat Armand Goșu, pentru Agerpres.
La patru ani de la începerea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, apreciază istoricul, echilibrul politic a fost modificat, inclusiv odată cu accederea la putere a președintelui american Donald Trump.
”Lucrurile arată astăzi mult diferit de cum arătau, de pildă, în toamna anului 2024, asta din cauza lui Trump. Sigur că sunt dificil de procesat, de metabolizat aceste schimbări geopolitice, dar ele sunt niște schimbări geopolitice majore, pot fi pe termen lung sau pot ține doar de prezența lui Trump la Casa Albă. Dar în ce fel? E o consolidare atât a poziției Rusiei, cât și a poziției Europei, ca Uniune Europeană, ca ceva diferit care se opune Rusiei și o retragere a Statelor Unite în ultimul an”, a arătat Armand Goșu.
Dincolo de faliile politice, el a remarcat și faliile ideologice în acest context.
”Asistăm la o consolidare a regimurilor autoritare și la o presiune foarte mare pe care aceste regimuri autoritare, mă refer la Putin, mă refer la Orban, mă refer la Erdogan și acum Trump, sau poate că în primul rând Trump, o pun pe regimurile liberale, democratice, care sunt specifice lumii occidentale”, consideră expertul.
Sancțiunile au efecte
El apreciază că sancțiunile impuse Rusiei în contextul războiului au efecte. ”Economia rusă e sleită, finanțele ruse sunt stoarse, o bună parte din capacitățile militare sunt influențate de aceste sancțiuni, care, sigur, par minore foarte multe. Lumea le critică, pentru că e la modă să le critici, dar cred că Occidentul nu avea altceva la îndemână decât aceste sancțiuni și ele încep să își facă acum, începuseră prin 2024 - 2025, dar devin tot mai vizibile efectele acestor sancțiunii”, a detaliat Armand Goșu.
În ceea ce privește evoluția conflictului, el spune că ar putea fi unul de mică intensitate, adică intensitatea luptelor pe fronturile din Ucraina să scadă.
”În același timp, cred că sunt ultimele luni, pentru că în 3 noiembrie vin alegerile americane, midterm elections, care ar putea să schimbe culoarea politică a Congresului. Nu știu dacă vor fi instalate majorități democrate acolo. Ele ar putea începe acțiuni de suspendare, impeachment și atunci ar limita oarecum măsurile astea și politica lui Trump, partea controversată a politicii externe a lui Trump. Vedem măsurile lui care au fost unele de-a dreptul anti-ucrainene și pro-rusești, pro-Putin în această perioadă. Deci Putin nu mai are mult timp la dispoziție”, este de părere analistul politic.
O continuare a războiului poate duce la o instabilitate politică
Potrivit acestuia, în câteva săptămâni, Rusia declanșează o nouă mobilizare parțială, are nevoie de 300.000 - 500.000 de oameni pe care să îi trimită pe front, ”pentru a forța victoria în această vară, deci până în alegerile de la începutul lui noiembrie ori acceptă faptul că nu reușește să mobilizeze mai multe resurse și atunci o să țină un război la foc mic, un război de mică intensitate”.
O continuare a războiului, a opinat analistul, poate duce la o instabilitate politică, ceea ce împiedică Ucraina să reconstruiască, să adere la Uniunea Europeană și țări ca România, Polonia, balticii și scandinavii să consume o mare parte, un procent important din PIB pentru înarmare.
”Vedem că teama de Rusia face ravagii, ne obligă pe toți să ne reînarmăm”, a comentat Armand Goșu.
Analistul nu a exclus nici o escaladare a conflictului. ”Sunt analiști ruși care spun că, în momentul acesta, Putin, prin măsurile pe care le adoptă la Moscova - controlul pe rețelele sociale, la 1 aprilie vor să blocheze Telegram, WhatsApp-ul e blocat deja, sunt instituite noi rețele care sunt controlate de autorități, de serviciile secrete, tocmai pentru a împiedica știrile adevărate să ajungă la cetățeanul obișnuit și a-l ține și a-l alimenta cu propagandă și va fi simplu pentru stat să îl manipuleze în felul acesta.
Și în același timp împiedică transmiterea informațiilor importante despre ce se întâmplă în Rusia, în interiorul Rusiei, dar și în afara Rusiei. Credem că s-a întâmplat ceva asemănător în timpul mișcărilor de protest din Iran care s-au dezvoltat recent”, a menționat analistul politic.
Negocierile de pace, un spectacol
Armand Goșu consideră că negocierile de pace ”nu vor duce nicăieri” și că sunt mai degrabă un spectacol.
”Negocierile astea toate sunt pentru un singur om, pentru Trump. (…) Trump e imprevizibil, trebuie să îl convingem de ceva și e o competiție între Putin și Occident cine îl păcălește pe Trump. Occidentul, naiv, a crezut că e suficient lui Trump să îi dezvălui adevărul, să îi pui niște probe pe masă. Pare că Trump nu funcționează așa.
Și atunci vezi această competiție. E o bătălie pentru creierul omului, pentru mintea omului, să spunem mai corect. Și bătălia asta e între diverse povești, narațiuni, bătălia narativelor. Vine Rusia cu narativul ei - bătălia asta e o scenă uriașă, organizată, cu multe personaje și în sală e un singur om - Trump”, a arătat analistul.
Rușii au învins în bătălia narativelor la București
Referindu-se la un recent sondaj INSCOP, Armand Goșu a susținut că ”rușii au învins în bătălia narativelor la București, în România”.
”Probabil că rezultate atât de dezastruoase nu se regăsesc în alte țări din Uniunea Europeană sau din NATO, dar în fiecare din țările astea diferă, sunt mai ridicate, reziliența opiniei publice, felul în care se implică decidenții politici, felul în care serviciile secrete își fac sau nu își fac datoria diferă de la țară la alta, dar Putin urmărește și vedem, în cazul României, cu destul de mult succes, să slăbească unitatea Europei, să slăbească sprijinul pe care țările membre UE îl acordă Ucrainei și luptei Ucrainei pentru libertatea împotriva agresiunii ruse”, a explicat el.
De asemenea, el a susținut că, în ceea ce privește discursul legat de războiul din Ucraina, la București ”secretomania continuă”.
”Prea puțin a ieșit președintele Dan sau purtătorii lui de mesaj public, cum ar fi consilierii prezidențiali, cum ar fi miniștrii. În afară de ministrul Apărării și ministrul de Externe, care mi s-au părut că interpretează niște partituri occidentale, nu l-am văzut nici pe președinte, nici pe prim-ministru, nici, nu știu, consilier prezidențial, nici pe ministrul de Interne să iasă: 'uite, ce am făcut pentru refugiați, cum ajutăm, cum facem'”, a arătat analistul.
Războiul de informații a fost câștigat în România
Expertul a mai opinat că războiul de informații a fost câștigat în România și a evocat același sondaj INSCOP, care arată că o majoritate a românilor nu vrea să ajute militar altă țară, în cazul în care este agresată.
”Mi-ar fi greu să îmi închipui că o să vină nu știu cine din vestul Europei să lupte aici, să ne apere de ruși. Deci nu spun neapărat că suntem pe cont propriu, sigur că funcționează în anumiți parametri NATO, dar văd că în cadrul NATO se formează deja un subgrup care se teme de Rusia și care se consolidează, acest grup este format din ţările scandinave, ţările baltice, Polonia și Germania”, a comentat Goșu.
În acest context, consideră analistul, ”probabil că România e într-un moment istoric mai prost decât în anul 1940”.
”Acest grup are ca principală axă Germania-Polonia, Berlinul-Varșovia, ceea ce acum doi ani sau acum trei ani ar fi fost foarte greu de preconizat, de prognozat, să spunem. (…) Noi suntem în afară, din păcate. Noi suntem în afară, noi combinăm, nu se știe cu cine, că nu combinăm cu nimeni. (…) Nu, nu știm să facem, n-am învățat lucrul ăsta, ne prinde într-un moment istoric foarte prost, probabil că România e într-un moment istoric mai prost decât în 1940.
Suntem într-o criză politică profundă, o criză de încredere în instituțiile românești, profundă, zece ani de Iohannis au lăsat România pe butuci, pur și simplu, și nu avem cum să ne revenim prea curând. Atâta doar - ne rugăm la Dumnezeu și sperăm că norocul nostru istoric, proverbial, ne va salva și de data asta”, spune Armand Goșu.
Analistul politic a subliniat că este în interesul UE să includă Ucraina și a pledat pentru o reformă a comunității europene.
''E în interesul nostru, al europenilor, să băgăm Ucraina (în UE - n.red.), în același timp să ne reformăm, să schimbăm structura Uniunii Europene, să o transformăm dintr-o confederație într-o federație, pentru că, dacă nu grăbim și nu ne punem pe treabă, nu grăbim reforma instituțiilor, pur și simplu o să fim puși la pământ de aceste mari centre de putere: Rusia, China, Statele Unite.
Și toți se vor înfrupta din bucăți din Uniunea Europeană. Or, ideea e să rezistăm și noi la rândul nostru, Uniunea Europeană, Occidentul european, nu? Tot acolo am vrut de mulți ani, tot acolo vrem mereu să fim, trebuie să se miște repede și să se reformeze. Eu cred că există șanse, adică eu nu îi creditez pe cei care tot cântă prohodul Occidentului, al Uniunii Europene, tot o îngroapă și ea săraca nu vrea să moară'', a arătat Armand Goșu.