În ziua 1177 de război, violențele pe front se intensifică. Rusia a lansat miercuri noapte 110 drone asupra Ucrainei, din care 91 au fost neutralizate. Au fost vizate regiuni precum Sumî, Dnipropetrovsk, Poltava și Kiev.
În Sumî a izbucnit un incendiu major în urma loviturilor. Explozii au fost raportate și în Ivano-Frankivsk și Volîn.
În Donbas, un civil a fost ucis și alți șapte au fost răniți.
Peste 279.000 de civili, inclusiv 21.000 de copii, rămân în teritoriul controlat de Ucraina din Doneţk, în ciuda evacuărilor continue.
În plan intern, Serviciul de Securitate al Ucrainei a arestat patru agitatori pro-ruși în mai multe regiuni ale țării.
În tot acest climat de incertitudine și violență, azi au loc, la Istanbul, negocieri de pace între Ucraina și Rusia. Deși inițial sceptic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acceptat să participe, încurajat de oficiali americani și europeni, inclusiv de trimisul special al SUA, Steve Witkoff.
Potrivit Washington Post, prezența liderului ucrainean este considerată un gest strategic, menit să arate deschiderea Kievului spre dialog și să izoleze diplomatic Kremlinul în cazul unei absențe.
Această absență s-a confirmat: președintele rus Vladimir Putin nu va lua parte la discuții. În locul său, Rusia va fi reprezentată de consilierul prezidențial Vladimir Medinsky și de alți oficiali de rang înalt din domeniul apărării și serviciilor secrete.
Zelenski a declarat că reacția Ucrainei va depinde de componența delegației ruse, subliniind că mesajele venite dinspre Moscova nu inspiră încredere. În același timp, şeful Departamentului de Stat, Marco Rubio, a ajuns în Turcia și s-a întâlnit cu ministrul ucrainean de Externe Andrii Sîbiha, care a subliniat necesitatea unor gesturi reciproce din partea Rusiei, în prezent absente.
Donald Trump a anunțat că nici el nu va participa la negocieri, decizia venind în contextul lipsei lui Putin.
Iar în timp ce delegațiile ucrainene și ruse se pregăteau să se întâlnească la Istanbul pentru potențiale negocieri de încetare a focului, președintele rus Vladimir Putin a extins actuala strategie de apărare a țării până în 2027
Situația pe front
- Rusia atacă Ucraina cu 110 drone înaintea negocierilor - În noaptea de 14 spre 15 mai, Rusia a lansat un atac masiv cu 110 drone asupra Ucrainei. Forțele ucrainene au doborât 91 dintre ele, inclusiv 62 de tip Shahed. Atacurile au vizat regiunile Sumî, Dnipropetrovsk, Poltava, Kiev și Ivano-Frankivsk. Apărarea aeriană, aviația și războiul electronic au fost implicate în respingerea valului de drone. Deși majoritatea dronelor nu și-au atins țintele, agresiunea indică escaladarea tensiunilor înaintea discuțiilor de pace.
- Incendiu provocat de drone în Sumî - O localitate din regiunea Sumî a fost ținta unui atac nocturn cu drone rusești, provocând un incendiu la locul impactului. Aproximativ zece drone de atac au fost folosite, dar din fericire nu s-au înregistrat victime. Echipele de urgență au intervenit rapid, iar evaluarea pagubelor este în desfășurare.
- Explozii în Ivano-Frankivsk și Luţk - Pe 15 mai, în zori, locuitorii din Ivano-Frankivsk și Luţk au fost treziți de sirene și explozii. Alarmele de raid aerian au fost emise de la ora 04:41, iar sistemele de apărare au răspuns la valurile succesive de drone. Deși nu s-au raportat victime, atacurile au venit din mai multe direcții, potrivit autorităților locale. Alerta s-a încheiat temporar, dar a fost reluată ulterior, semnalând persistența pericolului.
- Un mort și șapte răniți în Donbas - Forțele ruse au ucis un civil în localitatea Torske din regiunea Donețk și au rănit alți șapte în alte zone. Numărul total al victimelor în regiune, excluzând Mariupol și Volnovaha, a ajuns la 3.210 morți și 7.117 răniți. Peste 279.000 de civili încă trăiesc în zonele controlate de Ucraina, iar evacuările obligatorii continuă din cauza intensificării atacurilor asupra localităților locuite.
- Partizani pro-ucraineni sabotează o cale ferată - Membrii grupării partizane Atesh din Ucraina au dat foc unui releu de pe o cale ferată rusească folosită de armata rusă, a declarat gruparea. Operațiunea ar fi fost efectuată în regiunea Smolensk din Rusia, o regiune vestică la granița cu Belarus, pentru a perturba transporturile de arme și echipamente către forțele ruse staționate la granița de nord-est a Ucrainei. Conducerea ucraineană a avertizat că Moscova adună forțe în apropierea regiunilor Sumî și Harkov din nord-estul Ucrainei pentru o potențială nouă ofensivă.
Discuțiile de pace
- SUA și Europa l-au îndemnat pe Zelenski să participe la negocieri - Oficiali europeni și americani, inclusiv Steve Witkoff, l-au încurajat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să participe la negocierile de pace de la Istanbul, chiar dacă Vladimir Putin nu va fi prezent. Potrivit diplomaților citați de Washington Post, prezența lui Zelenski ar arăta angajamentul Ucrainei față de procesul de pace.
- Rubio s-a întâlnit cu ministrul de Externe Sîbiha - Marco Rubio a sosit în Turcia înaintea negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia și s-a întâlnit cu ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha. „Am discutat în detaliu logica pașilor următori și ne-am împărtășit abordările,” a declarat Sîbiha, subliniind importanța unor gesturi reciproce din partea Rusiei. „Până acum, acestea lipsesc. Moscova trebuie să înțeleagă că respingerea păcii are un preț,” a adăugat el.
- Nici Trump, nici Putin nu vor participa la negocieri - Informația provine de la un oficial american și a venit sub protecția anonimatului. Decizia vine în contextul în care și președintele rus Vladimir Putin a ales să nu participe la discuții. Kremlinul a confirmat că Putin nu va participa la negocierile de pace din Turcia. Un decret semnat de Putin pe 14 mai stabilește oficial componența delegației ruse care va lua parte la discuțiile cu Ucraina.
- Putin nici "nu a luat în calcul" să vină la negocieri - Preşedintele rus Vladimir Putin ”nu a prevăzut” să se ducă la Istanbul, anunţă joi Krenlinul, care anunţă totodată că ”nu ştie” dacă delegaţia ucraineană se va prezenta la negocieri ruso-ucrainene prevăzute la Istanbul. ”Nu, n-a prevăzut nmimic pentru moment”, a declarat într-o conferinţă de presă zilnică un purtător de cuvânt al preşednţiei ruse, Dmitri Peskov. ”Pentru moment, ucrainenii nu sunt acolo şi nu ştim dacă vin sau nu. Nu şim cum se vor desfăşura negocierile”, a declarat Peskov. ”Obiectivul” negocierilor prevăzute joi în Turcia cu Kievul este ”instaurarea unei păci durabile” în Ucraina, a anunţat pe Telegram principalul negociator rus, Vladimir Medinski.
- Zelenski: Reacția Ucrainei va depinde de cine va reprezenta Rusia la negocieri - Președintele ucrainean a declarat că pașii următori ai Ucrainei în procesul de pace vor depinde de componența delegației ruse. „Aștept să văd cine va veni din partea Rusiei și abia apoi voi decide ce pași va face Ucraina. Deocamdată, semnalele apărute în mass-media din partea lor nu sunt convingătoare,” a spus Zelenski.
- Ucraina cere un armistițiu necondiționat - O delegație ucraineană ar urma să se întâlnească pe 15 mai cu reprezentanți ai Rusiei în Istanbul, pentru a discuta un armistițiu necondiționat de 30 de zile, propus de Kiev și susținut de aliați. Președintele Volodimir Zelenski a acceptat imediat invitația și a cerut o întâlnire directă cu Vladimir Putin, care însă nu va participa, trimițându-l în locul său pe consilierul Vladimir Medinski. Trump s-a arătat optimist și a spus că ar putea merge în Turcia pe 16 mai, dacă apar progrese. Zelenski va decide componența delegației Ucrainei după întâlnirea sa cu Recep Erdogan, programată la Ankara. Președintele SUA promite o pace rapidă, dar este tot mai nemulțumit de blocajul diplomatic actual.
Ce se întâmplă în Rusia
- Putin a extins strategia de apărare a Rusiei - În timp ce delegațiile ucrainene și ruse se pregăteau să se întâlnească la Istanbul pentru potențiale negocieri de încetare a focului, președintele rus Vladimir Putin a extins actuala strategie de apărare a țării până în 2027, a anunțat joi presa rusă controlată de stat. Prelungirea actualului plan de apărare, stabilit inițial pentru 2021-2025, a fost confirmată de Kremlin, deși detaliile specifice rămân secrete, relatează The Kyiv Independent. Planul inițial a fost adoptat în ianuarie 2021, cu puțin peste un an înainte ca Rusia să-și lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei. Documentul a urmat planul de apărare anterior adoptat în noiembrie 2015, care era valabil până în 2020.
Alte informații relevante
- Patru agitatori pro-ruși, arestați de SSU - Serviciul de Securitate al Ucrainei a reținut patru persoane care promovau propaganda Kremlinului în regiunile Kiev, Cernihov, Harkov și Vinnița. Printre aceștia se numără o grefieră care cerea bombardamente masive, un tânăr ce răspândea pliante cu coduri QR ce duceau la rețele anti-ucrainene și un bărbat care administra canale pro-ruse pe Telegram și Rutube. Aceștia riscă până la 8 ani de închisoare și confiscarea averii.
- Aproape 280.000 de civili au rămas în Donețk, evacuările continuă - Potrivit administrației militare din Donețk, aproximativ 279.000 de civili, inclusiv peste 21.000 de copii, trăiesc încă în teritoriile controlate de Ucraina. De la începutul evacuărilor obligatorii din 2022, peste 1,2 milioane de persoane au fost mutate în siguranță. În ultima săptămână, peste 1.000 de persoane au fost evacuate, autoritățile subliniind că riscurile pentru cei rămași cresc pe fondul intensificării bombardamentelor.
- Toate familiile cu copii, evacuate din Sinelnîkivka - Autoritățile au finalizat evacuarea forțată a tuturor familiilor cu copii din districtul Sinelnîkivka, regiunea Dnipropetrovsk. Măsura a vizat șapte sate din zone expuse atacurilor rusești. În total, 26 de copii au fost mutați în siguranță cu sprijinul poliției, administrației locale și organizațiilor umanitare. Evacuările voluntare continuă, iar autoritățile oferă sprijin logistic și psihologic celor care doresc să plece din zona de conflict.
- Franța trimite bani pentru repararea sarcofagului de la Cernobîl - Guvernul Franței va contribui cu 10 milioane de euro la repararea structurii de protecție de la reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, avariată de un atac cu dronă rusească în februarie. Anunțul a fost făcut în cadrul unei reuniuni a donatorilor ICCA și semnat de trimisul special al președintelui Franței și un vicepreședinte al BERD. Ucraina a salutat sprijinul francez ca un gest esențial pentru siguranța nucleară globală.
- Avion de război rusesc, în spațiul aerian NATO - Incidentul a avut loc în spațiul aerian al Estoniei, marți, într-un moment în care autoritățile estone încercau să rețină și să escorteze un petrolier din flota fantomă al Rusiei. Ministrul afacerilor externe Margus Tsahkna a subliniat că „situația este foarte gravă”. Avionul, un Suhoi Su-35, a zburat în spațiul aerian al NATO timp de mai puțin de un minut. Marina estonă a escortat petrolierul sub pavilion gabonez numit „Jaguar” în afara zonei economice a Estoniei din Marea Baltică. Operațiunea a implicat nave ale marinei estone, un elicopter și un avion. „Federația Rusă a trimis un avion de vânătoare pentru a verifica situația, iar acest avion de vânătoare a încălcat teritoriul NATO timp de aproape un minut”, a declarat ministrul eston de externe Margus Tsahkna reporterilor în orașul turc Antalya. „Trebuie să înțelegem că Rusia a încercat în mod oficial și s-a conectat la „flota fantomă rusă”, a spus el, vorbind înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe ai NATO.
- Dronele Magura, arma secretă a Ucrainei în Marea Neagră - Pentru prima dată, serviciile de informații militare ale Ucrainei (HUR) au prezentat public noile drone navale Magura, folosite în lupta din Marea Neagră. Acestea, alături de dronele Sea Baby ale SBU, au schimbat echilibrul războiului naval, reușind să lovească și să distrugă numeroase nave rusești. Grupul 13 al HUR a folosit dronele Magura pentru a ataca 17 ținte navale și aeriene rusești, distrugând 15 dintre ele, inclusiv trei nave de război și patru aparate de zbor. Printre versiunile Magura se numără modelul V5, supranumit „ucigașul de nave”, V6P cu platformă multiplă și V7, echipat cu mitraliere sau rachete antiaeriene.
- Zelenski, exclus de la summitul NATO pentru a nu-l supăra pe Trump - Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu a fost invitat la viitorul summit NATO de la Haga, decizie luată pentru a nu-l deranja pe președintele american Donald Trump, potrivit surselor citate de ANSA și Euractiv. Este pentru prima dată de la începutul invaziei ruse când Zelenski nu participă, nici fizic, nici online, la o reuniune NATO. Decizia a stârnit îngrijorare în rândul aliaților, iar un oficial olandez a avertizat că va fi „un dezastru diplomatic”. Summitul din Haga va fi redus la o singură sesiune, axată pe cheltuieli de apărare, tocmai pentru a evita tensiunile cu Trump, care cere creșterea pragului de contribuție NATO la 5% din PIB. Decizia ar putea totuși fi revizuită în următoarele săptămâni.