În ziua 1118 de război Ucraina și Rusia se confruntă cu urmările unor atacuri masive cu drone care au început încă de duminică seara.
Rusia a lansat, începând de aseară, peste 170 de drone asupra Ucrainei. Cele mai multe au fost doborâte de apărarea aeriană și nu și-au atins țintele, dar s-au înregistrat și diverse distrugeri în regiunile Odesa, Harkov, Dnipropetrovsk, Kirovohrad, Sumî, Cernigău și Kiev.
Peste graniță, un atac la scară largă cu drone ucrainene a vizat mai multe regiuni ale Rusiei. Ministerul rus al Apărării a anunțat că au fost doborâte 50 de drone. Un complex energetic din regiunea Astrahan a fost, însă, lovit de resturile de drone care au provocat un incendiu.
Un purtător de cuvânt al serviciului de frontieră din Ucraina a declarat că rușii încearcă să invadeze regiunea Sumî folosind mici grupuri de asalt pentru a ataca pozițiile ucrainene.
Pe plan diplomatic continuă eforturile pentru încheierea unui acord de pace. Iar pentru a se ajunge aici, va fi necesar ca părțile implicate să găsească soluții pentru chestiuni importante, cum ar fi centrala nucleară de la Zaporojie, accesul la porturile de la Marea Neagră și situația din regiunea Kursk, a afirmat Steve Witkoff, emisarul special al SUA pentru Orientul Mijlociu.
Rusia a transmis că va cere garanţii solide în orice acord de pace că ţările NATO vor exclude Kievul de la aderare şi că Ucraina va rămâne neutră.
Deocamdată, America mai face un pas înapoi în fața Rusiei. Departamentul american al Justiţiei i-a informat discret pe liderii europeni că Statele Unite se retrag dintr-un grup multinaţional înfiinţat cu scopul de a ancheta cu privire la liderii responsabili de invazia Ucrainei, grup din care fac parte Estonia, Letonia, Lituania şi România.
În schimb, Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde pentru a treia plată către Kiev, în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro, din fondurile Mecanismului pentru Ucraina.
Iar Ungaria nu va mai bloca prelungirea sancțiunilor UE împotriva Rusiei, după o discuție între ministrul maghiar de Externe și secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a relatat Politico pe surse.
Însă Italia și Spania nu sunt pregătite să susțină o propunere a șefei diplomației UE, Kaja Kallas, de a angaja până la 40 de miliarde de euro ca ajutor militar european pentru Ucraina în acest an. Acest plan ar presupune o dublare a ajutorului faţă de 2024.
La nivel economic, avem veşti despre Gazprom, care a înregistrat pierderi nete de aproape 13 miliarde de dolari în 2024.
Situația pe front
- Atac masiv cu drone - Rusia a lansat, începând de aseară, 174 de drone asupra Ucrainei. 90 au fost doborâte în zece regiuni, iar 70 de drone cu rol de ținte false au dispărut de pe radar din cauza bruiajului, au transmis Forțele Aeriene ale Ucrainei. În regiunile Odesa, Harkov, Dnipropetrovsk, Kirovohrad, Sumî, Cernigău și Kiev s-au semnalat distrugeri și incendii din cauza căderii dronelor.
- Rușii încearcă să invadeze Sumî - Un purtător de cuvânt al serviciului de frontieră din Ucraina a declarat, luni dimineață, la televiziunea ucraineană că rușii folosesc mici grupuri de asalt pentru a ataca pozițiile ucrainene din Sumî, potrivit Sky News. El a adăugat că armata ucraineană „distruge aceste grupuri de infanterie fie pe teritoriul nostru, fie chiar când se apropie de graniță”. Sumî se învecinează cu regiunea rusă Kursk, ocupată parțial de militarii ucraineni.
- Avans în sud - Forțele armate ruse avansează în sudul Ucrainei, anunță Ministerul Apărării de la Moscova. Militarii ruși au străpuns o parte din liniile ucrainene la mai puțin de 50 de kilometri sud-est de orașul Zaporojie, potrivit oficialilor de la Moscova și bloggerilor militari pro-ruși, citați de Reuters. Moscova a anunțat că trupele sale au străpuns liniile ucrainene și au cucerit satul Stepove din regiune.
Ce se întâmplă în Rusia
- Atac masiv cu drone - Un atac la scară largă cu drone ucrainene a vizat aseară mai multe regiuni ale Rusiei. Ministerul rus al Apărării a anunțat inițial că 29 de drone au fost interceptate deasupra teritoriului rus. Ulterior, a comunicat distrugerea altor 15 drone în regiunile Kursk, Oriol și Briansk, apoi alte șase drone au fost doborâte în regiunile Volgograd, Rostov și Tula, relatează Ukrainska Pravda.
- Complex energetic în flăcări - Dronele ucrainene au lovit noaptea trecută un complex energetic din regiunea Astrahan, provocând un incendiu, a anunțat guvernatorul Igor Babușkin. Ministerul rus al Apărării a transmis că forțele sale au distrus 13 drone deasupra regiunii. Babușkin a afirmat că resturile căzute au provocat un incendiu în unitate, iar o persoană a fost spitalizată, relatează Kyiv Independent. Regiunea Astrahan este situată în sud-vestul Rusiei și se învecinează cu Kazahstanul. Orașul Astrahan se află la aproape 800 km de linia frontului din Ucraina.
- Ucrainenii se repliază pe frontul din Rusia - Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a declarat că forțele de apărare ucrainene s-au redesfășurat în poziții de apărare mai avantajoase în regiunea Kursk. El a negat informațiile care susțin că "mii de militari ucraineni au fost încercuiți". "Continuăm să desfășurăm operațiuni defensive și ținem sub control un număr semnificativ de kilometri de teritoriul inamic. Pentru a păstra o anumită disponibilitate a forțelor și a trupelor, am efectuat o redistribuire către linii de apărare mai favorabile. Dar, în această etapă, nicio unitate a forțelor de apărare nu este încercuită și declarațiile despre mii de militari ucraineni care sunt încercuiți nu sunt corecte", a spus Umierov, pentru Fox News. Umierov a adăugat că afirmații similare cu privire la încercuirea unor militari ucraineni au fost răspândite în timpul summit-ului BRICS din toamna trecută, dar "informația nu a fost confirmată". "Aceasta este o perpetuare a propagandei".
- Pierderi colosale la Gazprom - Compania controlată de stat Gazprom a înregistrat pierderi nete de 1.076 miliarde de ruble (12,89 miliarde de dolari) în 2024, conform standardelor de raportare din Rusia (RAS), a anunțat Interfax. Pierderea a fost determinată, în principal, de scăderea valorii de piață a acțiunilor Gazprom Neft, divizia de petrol a companiei ruse. În 2023, gigantul rus raportase un profit net de 695,6 miliarde de ruble.
Negocierile de pace
- Trump va discuta cu Putin - Preşedintele american Donald Trump a declarat că intenţionează să vorbească, marţi, cu liderul rus Vladimir Putin despre încheierea războiului din Ucraina. Detalii AICI.
- Rusia vrea garanții solide - Rusia va cere garanţii solide în orice acord de pace că ţările NATO vor exclude Kievul de la aderare şi că Ucraina va rămâne neutră, a declarat un ministru adjunct de Externe rus. Detalii AICI.
- Ce includ discuțiile cu Rusia - Un acord pentru încetarea focului implică discuții despre centrala nucleară Zaporojie, accesul la porturile de la Marea Neagră și situația din regiunea Kursk, a afirmat Steve Witkoff, emisarul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, într-un interviu la CBS News. "Există regiuni pe care știm cu toții că se concentrează rușii. Există un reactor nuclear care furnizează destul de multă energie electrică Ucrainei. Asta trebuie rezolvat. Există acces la porturi. Există un potențial acord la Marea Neagră, există atât de multe elemente pentru implementarea unui încetări a focului", a explicat oficialul.
Alte informații relevante
- Ungaria renunţă la veto - Ungaria nu va mai bloca prelungirea sancțiunilor UE împotriva Rusiei, după o discuție între ministrul de Externe, Péter Szijjártó, și secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a relatat Politico, citând surse anonime. În ianuarie, Budapesta a amenințat că va împiedica sancțiunile prin veto, invocând revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și posibilitatea unei schimbări a politicii americane față de Rusia. Între timp, Trump a avertizat Moscova cu noi sancțiuni și restricții comerciale dacă nu acceptă negocieri de pace cu Ucraina.
- SUA nu mai vor să investigheze Rusia - Departamentul american al Justiţiei i-a informat discret pe liderii europeni că Statele Unite se retrag dintr-un grup multinaţional înfiinţat cu scopul de a ancheta cu privire la liderii responsabili de invazia Ucrainei - între care şi preşedintele rus Vladimir Putin -, grup din care fac parte Estonia, Letonia, Lituania şi România, declară o persoană apropiată dosarului, dezvăluie New York Times. Autorităţile americane, contactate de NYT, nu au confirmat şi nici nu au comentat cu privire la această dezvăluire. Această decizie "urmează să fie anunţată luni într-o scrisoare adresată personalului şi membrilor organizaţiei din care face parte grupul, Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare Judiciară în Domeniul Penal, mai cunoscută sub numele de EUROJUST”, dezvăluie NYT. La trei săptămâni după invazia Ucrainei de către Rusia, EUROJUST a susţinut înfiinţarea unei echipe comune de anchetă (ECE). Statele Unite au fost singura ţară din afara Europei care coopera cu grupul. Washingtonul a trimis un procuror de rang înalt de la Departamentul Justiţiei la Haga, care să lucreze împreună cu anchetatori din Ucraina, statele baltice şi România.
- Putin face o concesie pentru americani - Președintele Vladimir Putin a dat permisiunea unui fond speculativ din SUA să cumpere titluri de valoare în companii rusești de la anumiți acționari străini, și a autorizat viitoarea lor vânzare către două fonduri din Rusia, conform unui decret prezidențial publicat luni. Moscova a înăsprit restricțiile privind vânzările de active străine de la începutul conflictului din Ucraina, orice tranzacție din sectorul energetic și financiar necesitând aprobarea lui Putin. Decretul autorizează fondul 683 Capital Partners LP să cumpere titluri de valoare în companii rusești deținute de o serie de fonduri occidentale.
- Bani de la UE - Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde celei de-a treia plăți către Kiev, în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro, din fondurile Mecanismului pentru Ucraina, constând în granturi și împrumuturi nerambursabile. Obiectivul principal al acestui mecanism este acela de a sprijini stabilitatea macrofinanciară, redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei. Până acum, Ucraina a primit în total aproape 20 de miliarde de euro.
- Italia și Spania spun NU - Italia și Spania au precizat luni, la reuniunea miniștrilor europeni de Externe desfășurată la Bruxelles, că nu sunt pregătite să susțină o propunere a șefei diplomației UE, Kaja Kallas, de a angaja până la 40 de miliarde de euro ca ajutor militar european pentru Ucraina în acest an. Acest plan ar presupune o dublare a ajutorului militar oferit Ucrainei de UE pentru a o sprijini în războiul cu Rusia, anul trecut sprijinul european oferit Kievului însumând aproximativ 20 de miliarde de euro. Propunerea prevede ca statele membre să contribuie fiecare la acest ajutor în funcție de "ponderea economică" pe care o au în interiorul UE.