Ziua 1098 de război aduce o veste importantă: Ucraina a ajuns la un acord cu Statele Unite pe contractul referitor la resursele sale minerale.
Ziua a început însă cu o alertă generală, după ce forțele aeriene au avertizat cu privire la un atac cu rachete rusești. Doi oameni au fost uciși și șase au fost răniți, în urma atacurilor de noaptea trecută asupra regiunii Sumî, unde au fost raportate cel puțin 169 de explozii. În regiunea Kiev, o femeie a fost rănită.
Avioane poloneze și aliate au fost activate dimineață, pentru a asigura siguranța spațiului aerian polonez.
Ucraina are suficiente arme pentru a continua lupta în ritmul actual până în vară, fără noi livrări din SUA. Europa se pregătește să sară în ajutor și să umple golul, dar unele dotări militare americane nu vor putea fi înlocuite.
În Rusia, rafinăria din Riazan, una dintre cele mai mari unități de procesare a țițeiului din țară, și-a oprit activitatea după ce un atac cu dronă ucraineană a provocat luni un incendiu. A fost al treilea de la începutul anului asupra acestei rafinării.
Un locuitor din regiunea Moscovei a fost condamnat la 16 ani de închisoare, pentru că a furnizat Ucrainei date cu privire la localizarea unui sit militar rus și a pregătit atentate.
Pe plan diplomatic, Kremlinul îl contrazice de două ori pe Donald Trump.
Moscova a negat desfășurarea astăzi a unei noi runde de consultări între reprezentanții diplomatici ruși și americani la Riad, contrazicând astfel o relatare a publicației germane Die Zeit și o declarație a președintelui american.
Iar Rusia a reafirmat că se opune unei eventuale prezențe de trupe europene de menținere a păcii în Ucraina, după ce luni Trump lăsase să se înțeleagă că Putin ar fi deschis la această posibilitate.
Vladimir Putin a declarat că Rusia nu are nimic împotriva păstrării statalității Ucrainei, dar dorește ca aceasta să nu fie folosită împotriva Federației Ruse. De asemenea, el a ridiculizat încă o dată Europa, l-a criticat pe Volodimir Zelenski și l-a lăudat pe Donald Trump.
Ungaria dorește eliminarea a opt persoane de pe lista de sancțiuni a UE împotriva Rusiei și să primească noi garanții cu privire la discuțiile privind tranzitul gazelor rusești prin Ucraina, înainte de a accepta reînnoirea acestor sancțiuni.
Iar premierul britanic Keir Starmer a anunțat, marți, în Parlament, cea mai mare creștere susținută a cheltuielilor pentru apărare de la sfârșitul Războiului Rece.
Situația pe front
- Alertă aeriană generală - Toată Ucraina s-a aflat în noaptea de luni spre marți sub alertă aeriană după ce forțele aeriene au avertizat cu privire la un atac cu rachete rusești. Doi oameni au fost uciși și șase au fost răniți, în urma atacurilor aeriene rusești de noaptea trecută asupra regiunii Sumî, scrie Kyiv Independent. Autoritățile locale au raportat cel puțin 169 de explozii în zonă. Victimele au fost înregistrate în orașele Velăka Pisarivka, Miropil și în capitala regională, Sumî. În Miropil, șase case au fost avariate, iar în Sumî au fost deteriorate cel puțin două clădiri rezidențiale și două mașini. În regiunea Kiev, o femeie a fost rănită, iar mai multe case au fost avariate, a anunțat dimineață guvernatorul Nikola Kalașnîk.
- Cum s-a apărat Ucraina - Rusia a lansat asupra Ucrainei 213 de drone de diverse tipuri și șapte rachete X-101, lansate de bombardiere strategice Tu-95, au anunțat forțele aeriene. Șase rachete de croazieră X-101 și 133 de drone de tip Shahed și de alte tipuri au fost doborâte în regiunile Poltava, Sumî, Kiev, Cernigău, Cerkasî, Kirovograd, Jitomir, Nikolaiev și Dnipro, a precizat sursa citată. Rusia a afirmat că a vizat "infrastructuri de aerodromuri militare" ucrainene. "Obiectivele atacului au fost atinse", a afirmat Ministerul rus al Apărării.
- Polonia a ridicat avioane - Avioane poloneze și aliate au fost ridicate, marți dimineață, pentru a asigura siguranța spațiului aerian polonez, după ce Rusia a lansat lovituri aeriene vizând vestul Ucrainei, a anunțat Comandamentul Operațional al forțelor armate poloneze. "Măsurile luate sunt menite să asigure securitatea în regiunile limitrofe zonelor de risc", a scris Comandamentul pe X.
- Cât mai poate lupta Ucraina fără SUA - Ucraina are suficiente arme pentru a continua lupta în ritmul actual până în vară fără ajutorul militar al SUA, au declarat actuali și foști oficiali occidentali pentru Wall Street Journal. Însă la jumătatea acestui an Kievul s-ar putea confrunta cu o penurie de muniție și ar ajunge în incapacitatea de a folosi unele dintre cele mai avansate arme. Unii analiști ucraineni susțin că țara lor ar putea rezista mai mult fără ajutorul american. Europa se pregătește să sară în ajutor, iar oficialii europeni au declarat că UE, Marea Britanie și Norvegia au oferit în 2024 ajutor militar Ucrainei de aproximativ 25 de miliarde de dolari – mai mult decât au făcut-o Statele Unite în acelaşi an. Continentul și-a crescut semnificativ producția de obuze de artilerie și sunt în desfășurare discuții pentru a crește ajutorul UE la 30 de miliarde de dolari în acest an. Cu toate acestea, unele dotări americane - inclusiv sisteme avansate de apărare aeriană, rachete balistice sol-sol, sisteme de navigație și artilerie de rachete cu rază lungă de acțiune - vor fi practic imposibil de înlocuit pe termen scurt, întrucât Europa pur și simplu nu produce suficient - sau, în unele cazuri, nu le produce deloc. Astfel, când aceste provizii americane se vor epuiza, capacitatea Ucrainei de a lovi la distanță lungă și de a-și apăra pozițiile din spate va avea de suferit, spun oficialii și analiștii.
Ce se întâmplă în Rusia
- Încă o explozie la rafinărie - Rafinăria din Riazan a fost din nou lovită, noaptea trecută, de o dronă ucraineană care a provocat un incendiu, potrivit presei ruse citate de Kyiv Independent. Lovitura a survenit după ce luni Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Forțele de Operațiuni Speciale (SOS) ale Ucrainei au lansat un atac comun asupra rafinăriei. Localnicii au spus că au auzit explozii, potrivit canalului rus de Telegram Astra. Guvernatorul regiunii, Pavlo Malkov, a afirmat că unitățile ruse de apărare aeriană au respins un atac cu drone în regiune. Astra a confirmat că înregistrările video ale incendiilor care circulă online au fost filmate la rafinărie, dar a menționat că e dificil de stabilit dacă incendiul a fost provocat de o nouă lovitură sau de atacul de luni.
- Activitate oprită - Rafinăria din Riazan, deținută de compania Rosneft, și-a suspendat deja operațiunile după atacul de luni care a provocat un incendiu în principala sa unitate de prelucrare a țițeiului, relatează Reuters. Cu toate acestea, rafinăria și-ar putea relua parțial operațiunile în câteva zile prin utilizarea altor două unități până la încheierea reparațiilor. Atacul cu drone ucrainene a provocat cel puțin cinci explozii, iar autoritățile locale au pus incendiul pe seama resturilor de drone doborâte de antiaeriană. Rafinăria abia își reluase producția pe 11 februarie, după o oprire de 18 zile provocată de un atac anterior. Atacul de luni a fost al treilea de la începutul anului. Rafinăria din Riazan este una dintre cele mai mari cinci astfel de unități din Rusia, cu o capacitate de rafinare de 17,1 milioane de tone de petrol pe an, a spus Andrii Kovalenko, șeful Centrului de Combatere a Dezinformării din Ucraina.
- Închisoare pentru cooperare cu Ucraina - Un locuitor din regiunea Moscovei a fost condamnat la 16 ani de închisoare pentru că a furnizat Ucrainei date cu privire la localizarea unui sit militar rus și a pregătit atentate, a anunțat marți Comitetul de Anchetă rus. Bărbatul a fost acuzat că în aprilie 2024 a fotografiat un sistem de apărare antiaeriană din Podolsk, la circa 40 km sud de Moscova, și că a trimis aceste imagini însoțite de date geografice "unor mentori ucraineni pentru a ghida o lovitură cu drone împotriva acestui sit militar", potrivit unui comunicat al Comitetului. El a mai fost acuzat că în 2017 a adus în Rusia arme din teritoriul ucrainean pentru a pregăti atentate în special în regiunile Briansk, Kursk și Belgorod, situate lângă frontiera cu Ucraina. Un tribunal militar rus l-a declarat vinovat de pregătirea unui atentat, trafic cu arme și complicitate la activități teroriste și l-a condamnat la 16 ani de închisoare.
Discuții de pace
- Rușii neagă a doua întâlnire de la Riad - Ministerul rus de Externe a negat desfășurarea marți a unei noi runde de consultări între reprezentanții diplomatici ruși și americani la Riad, contrazicând astfel o relatare a publicației germane Die Zeit și de asemenea o declarație a lui Donald Trump. "Astăzi nu au loc la Riad reuniuni cu participarea Ministerului rus de Externe", a declarat un purtător de cuvânt pentru TASS. "Următoarele contacte vor fi între ministerele de externe, la nivel de experți, prin urmare vă recomand să vă adresați Ministerului de Externe pentru a obține informații despre această reuniune", a declarat marți purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, la briefingul său zilnic de presă.
- Rusia nu se opune păstrării statalității Ucrainei - Vladimir Putin a declarat că țara sa nu are nimic împotriva păstrării statalității Ucrainei, dar dorește ca aceasta să nu fie folosită împotriva Federației Ruse. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Pavel Zarubin de la televiziunea de stat VGTRK, la Novo-Ogarevo. "Poziția, așa cum mi se pare, a președintelui Statelor Unite, nu este legată de faptul că acest lucru este în interesul nostru, al Rusiei. Este cel mai probabil în interesul Ucrainei, al statului ucrainean, cu scopul de a păstra statalitatea ucraineană. Nici noi nu avem nimic împotriva acestui lucru", a afirmat Putin. Rusia și-ar dori ca "acest teritoriu să nu fie folosit ca o trambulină pentru atacuri asupra Federației Ruse, să nu fie folosit ca o trambulină ostilă nouă. Astfel încât, în cele din urmă, să se transforme într-un stat vecin prietenos".
- Putin îi ia peste picior pe europeni - Putin a respins preocupările Europei cu privire la discuțiile dintre SUA și Rusia. "Nimeni nu poate cere nimic de la Rusia, dar mai ales de la Europa. Să-i lăsăm să emită pretenții de la alții. De secole, ei au avut pretenții de la vasalii lor — acum propriile lor popoare au cereri pentru ei. Ar trebui să stea acasă și să se gândească la cum au ajuns în această situație", a spus el, potrivit Kyiv Independent. În același interviu, Putin l-a lăudat pe Trump. "El nu spune doar ceea ce crede, ci face ceea ce vrea. Acesta e privilegiul liderului unei mari puteri", a declarat președintele rus. De asemenea, Putin a spus că Ucraina are nevoie de un guvern care să se bucure de încrederea poporului și a criticat decretele lui Volodimir Zelenski, care ar duce la "pierderi catastrofale".
- Kremlinul nu vrea trupe europene în Ucraina - Moscova a reafirmat marți că se opune unei eventuale prezențe de trupe europene de menținere a păcii în Ucraina, după ce luni președintele american Donald Trump lăsase să se înțeleagă că Putin ar fi deschis față de această posibilitate. Întrebat despre comentariile lui Trump, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, s-a abținut de la a-l contrazice public pe președintele SUA, dar a reafirmat opoziția Moscovei față de ideea desfășurării de trupe europene de menținere a păcii pe teritoriul Ucrainei. "Există o poziție pe această chestiune care a fost exprimată de ministrul de Externe Lavrov. Nu am nimic de adăugat la asta și nimic de comentat", a spus Peskov. Detalii AICI
- Turcia vrea să găzduiască discuţii Ucraina-Rusia - Turcia este pregătită să găzduiască eventuale discuţii între Ucraina şi Rusia şi spune că va sprijini orice iniţiativă care să conducă la pace. Vorbind alături de Serghei Lavrov, aflat în vizită la Ankara în ziua în care se împlineau trei ani de la invazia rusă în Ucraina, ministrul turc de Externe Hakan Fidan a declarat că Turcia apreciază iniţiativa americană pentru pace ca o abordare "orientată spre rezultate", dar a repetat că ambele părţi trebuie să participe la discuţiile pentru găsirea unei soluţii. Lavrov a declarat că poziţia Rusiei cu privire la condiţiile necesare pentru a pune capăt războiului nu s-a schimbat şi că renunţarea la candidatura Ucrainei pentru aderarea la NATO nu este negociabilă. El s-a întâlnit ulterior cu preşedintele Erdogan.
Alte informații relevante
- Acordul e gata - Ucraina a ajuns la un acord cu Statele Unite pe contractul referitor la resursele sale minerale. Negocierile pentru acest acord au alimentat, săptămâna trecută, tensiunile dintre președintele american Donald Trump și Zelenski. Acum Ucraina a obținut condiții mai favorabile și a prezentat acordul ca pe o modalitate de a întări relațiile cu Statele Unite. Zelenski ar urma să se deplaseze la Washington pentru o ceremonie de semnare. Detalii AICI
- Ameninţare pentru România - Premierul polonez Donald Tusk s-a întâlnit marți, la Varșovia, cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, pentru a discuta detaliile unui pachet european în domeniul apărării în fața amenințării percepute din partea Rusiei, plan ce va fi prezentat săptămâna viitoare. Antonio Costa a subliniat că Rusia este o amenințare nu doar pentru Ucraina, ci și pentru securitatea Europei, în special pe flancul său estic: Polonia, țările baltice și România, și a insistat asupra "nevoii urgente de a consolida unitatea europeană". Detalii AICI
- Ungaria iar pune piedici - Ungaria dorește eliminarea a opt persoane de pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei și să primească noi garanții cu privire la discuțiile privind tranzitul gazelor rusești prin Ucraina, înainte de a accepta reînnoirea acestor sancțiuni, afirmă diplomați europeni citați marți de Reuters. Sancțiunile impuse de UE trebuie reînnoite la fiecare șase luni, printr-un vot unanim al statelor UE. Guvernul Viktor Orban critică mereu aceste sancțiuni, dar nu le-a blocat niciodată prin veto, obținând în schimb diferite concesii, cum ar fi de exemplu menținerea unor relații contractuale cu companii rusești. Lista conţine acum peste 2.400 de persoane și entități care fac obiectul înghețării activelor și interdicțiilor de călătorie în UE. Diplomații europeni au refuzat să precizeze numele persoanelor pe care Ungaria dorește să fie șterse de pe listă, având în vedere caracterul confidențial al discuțiilor.
- Londra crește cheltuielile de apărare - Premierul britanic Keir Starmer a anunțat, marți, în Parlament, "cea mai mare creștere susținută a cheltuielilor pentru apărare de la sfârșitul Războiului Rece", afirmând că guvernul va cheltui 2,5% din PIB pentru apărare până în 2027, cu scopul de a crește acest procent la 3% după următoarele alegeri și în anii 2030. În discursul său, el a menționat în mod special Rusia ca fiind o amenințare, afirmând că, după ce a asistat la căderea Zidului Berlinului, "dacă mi-ați fi spus atunci că, în timpul vieții mele, vom vedea din nou tancuri rusești intrând în orașele europene, nu v-aș fi crezut. Și, totuși, iată-ne aici, într-o lume în care totul s-a schimbat, pentru că acum trei ani, exact asta s-a întâmplat". "Una dintre marile lecții ale istoriei noastre este că instabilitatea din Europa va ajunge întotdeauna pe țărmurile noastre și că tiranii precum Putin răspund doar la putere. Rusia este o amenințare în apele noastre, în spațiul nostru aerian și pe străzile noastre", a mai spus el. Detalii AICI
- Cât costă reconstrucția Ucrainei - Un nou studiu al mai multor instituții a analizat date de la invazia Rusiei de acum trei ani până la 31 decembrie, inclusiv creșterea cu 70% a daunelor provocate de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, pentru a calcula costul total al reconstrucției după război. Cifra e uriașă. Detalii AICI.
- Videoconferinţă cu liderii UE - Preşedintele Consiliului European, António Costa, a anunţat că a convocat pentru miercuri o videoconferinţă cu liderii din statele membre UE pentru a obţine de la preşedintele francez, Emmanuel Macron, informaţii după vizita sa de luni la Casa Albă. România va fi reprezentată de preşedintele interimar Ilie Bolojan, a anunţat marţi Administraţia Prezidenţială. Costa a adăugat că liderii UE vor discuta despre cum să sprijine Ucraina "în război şi în viitoarele negocieri de pace”. Detalii AICI
- Europa îi aduce miliarde lui Putin - În ciuda sancțiunilor impuse după invazia din Ucraina, Europa continuă să alimenteze economia rusă cu miliarde de euro, doar că a schimbat tipul de produse pe care le cumpără. În loc să reducă dependența de importurile rusești, Europa importă acum mai multe îngrășăminte pe bază de azot din Rusia decât înainte de război, scrie Sky News. Potrivit unei analize a datelor comerciale europene, în perioada pre-pandemică 2018-2019, Europa a importat 4,6 milioane de tone de îngrășăminte cu azot din Rusia. Această cifră a crescut la 4,9 milioane de tone în perioada 2023-2024, în plină desfășurare a conflictului. Realitatea arată însă că produsele europene continuă să ajungă în Rusia în cantități mari, doar că pe ușa din spate, prin state din Caucaz și Asia Centrală. Rezultatul este că Rusia încă se poate baza pe miliarde de euro venituri din Europa, cu care poate achiziționa componente provenite, indirect, tot din Europa, iar capacitatea Moscovei de a susține războiul nu pare să fi fost redusă nici pe jumătate față de cât s-a promis în 2022.
- Rusia nu va fi readmisă în G7 - Rusia nu va fi readmisă în G7, grupul țărilor cu cele mai dezvoltate economii, așa cum a cerut Donald Trump, a declarat ministrul de finanțe german Joerg Kukies. Detalii AICI.
- Oferta lui Putin pentru Trump - Vladimir Putin a oferit SUA posibilitatea explorării în comun a zăcămintelor de metale de pământuri rare ale țării sale, precum și furnizarea de aluminiu pe piața internă a SUA, în cadrul unui viitor acord economic. Detalii AICI.