În ziua 1097 de război, ziua în care se împlinesc trei ani de la declanșarea conflictului, Rusia a lansat un atac aerian de proporții. Aproape 190 de drone s-au îndreptat încă de aseară spre Ucraina, iar atacul s-a prelungit până în zori.
Forțele aeriene au anihilat cele mai multe drone și doar una și-a atins ținta. Dronele rusești au provocat pagube în portul Odesa și au avariat mai multe case și clădiri în regiunile Dnipropetrovsk, Kiev și Hmelnîțkîi.
De cealaltă parte, o rafinărie de petrol a luat foc astăzi în Riazan, la sud de Moscova, după un atac ucrainean cu drone. Rafinăria a mai fost vizată de două ori la sfârșitul lui ianuarie de atacuri revendicate de la Kiev.
Ministerul Apărării din Rusia a anunțat că a distrus în timpul nopții 22 de drone ucrainene deasupra mai multor regiuni și a peninsulei Crimeea anexate.
Rusia a anunțat luni că a ajuns la un acord cu Ucraina pentru evacuarea locuitorilor din regiunea rusă Kursk, parțial ocupată de armata ucraineană, și că aceștia se află deja în regiunea ucraineană Sumî. Kievul a transmis deja că este în favoarea unei astfel de evacuări, dacă Moscova ar cere acest lucru.
Rusia își dorește un acord de pace pe termen lung cu Ucraina să soluționeze ceea ce ea consideră ca fiind cauzele primare ale conflictului și nu un acord de încetare a focului susținut de SUA urmat de reluarea rapidă a luptelor, a anunțat viceministrul de Externe Serghei Riabkov.
Pe de altă parte, lideri din 13 ţări s-au dus astăzi la Kiev, pentru a-şi reafirma sprijinul faţă de Ucraina. A ajuns și şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a spus că Ucraina ar putea adera la Uniune înainte de 2030, dacă își continuă reformele în ritmul actual.
Iar UE nu se rezumă doar la vorbe, ci trece și la acțiune: A aprobat oficial al 16-lea pachet de sancțiuni impuse Rusiei, care vizează "flota din umbră" a Rusiei, bănci, importurile de aluminiu și alte sectoare.
Între timp, acordul cu SUA care va permite acces privilegiat la resursele naturale ale Ucrainei este în curs de finalizare, a anunțat vicepremierul ucrainean Olga Stefanișina. Ulterior, Donald Trump a spus că urmează să se întâlnească cu Volodimir Zelenski ”săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare” pentru a încheia acordul.
Iar președintele turc Recep Erdogan susţine că "Ucraina trebuie să fie în mod absolut inclusă" în negocierile de pace.
Situația pe front
- Atac masiv cu drone - Rusia a lansat 185 de drone asupra Ucrainei încă de duminică seara, atac care s-a prelungit până în zorii zilei în care se împlinesc trei ani de la invazie. 184 de drone nu și-au atins ținta, au transmis Forțele Aeriene ale Ucrainei. Apărarea aeriană a doborât 113 drone în 12 regiuni, iar 71 de drone cu rol de ținte false au dispărut de pe radar. Dronele au provocat pagube în portul Odesa și au avariat mai multe case și clădiri în regiunile Dnipropetrovsk, Kiev și Hmelnîțkîi, relatează Ukrainska Pravda.
- African capturat - Militarii ucraineni au capturat un soldat al armatei ruse, originar din Africa de Vest, care susține că a călătorit la Saratov pentru studii, dar a fost ulterior mobilizat în armată, relatează Ukrinform.net. "Trupele din Brigada Consolidată de Pușcași, alături de camarazii din Brigada 35 Marina Separată, numită după contraamiralul Mîhailo Ostrohradskîi, au respins un asalt rusesc asupra pozițiilor lor. În operațiunea comună, cinci soldați inamici au fost eliminați, iar unul a fost luat prizonier”, se arată într-un comunicat al brigăzii de pușcași a Forțelor Aeriene Ucrainene. "Trupele ucrainene au oferit prizonierilor de război ajutorul medical necesar, hrana și apă. În schimb, soldatul african, acum în uniformă rusă, și-a exprimat recunoștința pentru că i-a fost cruțată viața”, a declarat serviciul de presă al brigăzii. Pe 11 ianuarie, Volodimir Zelenski a anunțat că doi soldați nord-coreeni au fost capturați de forțele ucrainene în regiunea Kursk din Rusia.
- Evacuarea din Kursk - Rusia a anunțat că a ajuns la un acord cu Ucraina pentru evacuarea locuitorilor din regiunea rusă Kursk, parțial ocupată de armata ucraineană, și că aceștia se află deja în regiunea ucraineană Sumî. "Există oameni (locuitori din regiunea Kursk) care sunt deja în Sumî astăzi. S-a ajuns la un acord cu Crucea Roșie și partea ucraineană pentru ca aceștia să fie evacuați în Rusia prin Belarus", a declarat avocatul poporului din Rusia, Tatiana Moskalkova. Nu au fost furnizate alte detalii. Autoritățile ucrainene nu au făcut niciun anunț, însă Kievul spusese deja că este în favoarea unei astfel de evacuări. Mii de civili ruși au fost prinși în capcană de ofensiva ucraineană împotriva regiunii Kursk. În ultimele săptămâni, furia rudelor lor din Rusia a crescut, familiile dând vina pe Moscova pentru că nu a făcut mai mult pentru a-i evacua.
Ce se mai întâmplă în Rusia
- Atac la rafinărie - O rafinărie de petrol a luat foc luni în Riazan, la sud de Moscova, după un atac ucrainean cu drone. "Sistemele de apărare antiaeriană ale Ministerului Apărării rus au distrus două drone deasupra regiunii Riazan", a scris pe Telegram guvernatorul regiunii, Pavel Malkov. "Căderea de resturi (de drone) a provocat un incendiu pe teritoriul unei întreprinderi", a precizat el, subliniind că "nimeni nu a fost rănit". Potrivit presei locale, întreprinderea în flăcări este rafinăria de petrol din Riazan, una dintre cele mai mari din Rusia și care aparține gigantului petrolier rus Rosneft. Rafinăria a mai fost vizată de două ori la sfârșitul lui ianuarie de atacuri cu drone, revendicate de Kiev. Ministerul Apărării a anunțat că a distrus în timpul nopții 22 de drone ucrainene deasupra diferitelor regiuni ruse și a peninsulei Crimeea anexate.
Trei ani de război
- Cum s-a schimbat Ucraina - De la invazia din 2022, Ucraina a pierdut aproximativ 11% din teritoriul său, potrivit datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), analizate de CNN. Luând în considerare terenurile pierdute deja în fața Rusiei și a separatiștilor susținuți de ruși de la începutul conflictului în 2014, suprafața totală pe care Ucraina a pierdut-o în fața Rusiei din 2014 este de aproximativ 18%. Detalii AICI.
- Cea mai mare sursă de poluare - Războiul a produs echivalentul a 229,7 milioane de tone de CO2, adică la fel de mult cât 120 de milioane de mașini într-un an sau cât emisiile anuale combinate ale Austriei, Ungariei, Cehiei și Slovaciei, potrivit unui raport publicat luni de Initiative to Account for the Greenhouse Gases of War (IGGAW), care precizează că emisiile au crescut cu 30% (55 de milioane de tone) în ultimul an de conflict. Pe sectoare, luptele au fost principalul responsabil pentru CO2 emis în acești trei ani, cu 82,1 milioane de tone (36% din total). Reconstrucția clădirilor și infrastructurii avariate (62,2 milioane de tone, 27% din total) rămâne al doilea sector care a generat cel mai mult CO2 în cei trei ani de invazie. Emisiile care au crescut cel mai puternic în ultimul an au fost cele de la incendiile forestiere asociate conflictului, care reprezintă al treilea sector cu cele mai mari emisii de CO2, cu 48,7 milioane de tone din 2022, 21% din total.
- Liderii G7 discută și cu România despre Ucraina - Liderii G7, grupul celor şapte democraţii puternic industrializate, intenţionează să organizeze luni o convorbire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu şefii Uniunii Europene şi cu liderii României şi Poloniei pentru a discuta despre războiul din Ucraina. Din G7 fac parte SUA, Canada, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Japonia.
- Moscova nu se lasă - Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat luni că Rusia nu va înceta să lupte în Ucraina până când nu va obține ce își dorește din negocierile privind încheierea conflictului pe care Putin și Trump vor să le lanseze. Detalii AICI.
- Rusia vrea un acord de pace pe termen lung - Rusia dorește un acord de pace pe termen lung cu Ucraina să soluționeze ceea ce ea consideră ca fiind cauzele primare ale conflictului și nu un acord de încetare a focului susținut de SUA urmat de reluarea rapidă a luptelor, a anunțat viceministrul de Externe rus Serghei Riabkov. Detalii AICI.
- Liderii UE la Kiev - Lideri din 13 ţări s-au dus astăzi la Kiev, pentru a-şi reafirma sprijinul faţă de Ucraina. A ajuns și şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a spus că Ucraina ar putea adera la Uniune înainte de 2030, dacă își continuă reformele în ritmul actual.
- UE a adoptat noile sancțiuni - Uniunea Europeană a aprobat oficial şi al 16-lea pachet de sancțiuni impuse Rusiei, se arată într-o declarație semnată de șefa diplomației UE, Kaja Kallas. Noile măsuri, anunțate la împlinirea a trei ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, vizează în principal "flota din umbră" a Rusiei. Detalii AICI.
- Ajutor UE pentru Ucraina - Ursula von der Leyen a anunţat luni, la summit-ul de la Kiev, un ajutor în valoare de 3,5 miliarde de euro destinat Kievului. Acest ajutor ”va veni încă din martie”, a anunţat preşedintele Comisiei.
- Bani UE pentru Rusia mai mulţi decât pentru Ucraina - Însă Uniunea Europeană cheltuie mai mulți bani pe petrol şi gaze din Rusia decât oferă ajutoare financiare pentru Ucraina, relevă un raport publicat la 3 ani de la începutul invaziei. Detalii AICI
- Sancţiuni şi din UK - Guvernul britanic a anunţat că impune peste 100 de noi sancţiuni unor persoane şi entităţi - atât din Rusia, cât şi din alte ţări, inclusiv China şi Coreea de Nord -, pe care le acuză că ”contribuie la invazia rusă” a Ucrainei. ”Acţiunea de azi, cea mai importantă în trei ani de război, subliniază angajamentul Regatului Unit faţă de Ucraina”, a anunţat, citat într-un comunicat, ministrul britanic de Externe David Lammy.
- Mesajul lui Zelenski - Volodimir Zelenski a salutat cei "trei ani de rezistenţă" şi "eroismul absolut" al ucrainenilor în faţa agresiunii ruse, în timp ce mai mulţi lideri UE, inclusiv şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au sosit la Kiev pentru a-şi arăta solidaritatea într-un moment în care SUA par să-şi fi schimbat optica şi retorica faţă de Ucraina. Ea a declarat că Ucraina se descurcă bine și că ar putea fi „admisă mai devreme de 2030” în UE, dacă va continua „în acest ritm și la această calitate”. Detalii AICI.
Alte informații relevante
- Faza "finală" a negocierilor pentru minerale - Ucraina și SUA au ajuns în faza "finală" a negocierilor pentru un acord privind mineralele ucrainene. "Echipele ucrainene și americane sunt în etapele finale ale negocierilor privind acordul cu minerale. Negocierile au fost foarte constructive, cu aproape toate detaliile cheie finalizate", a declarat vicepremierul Olga Stefanișîna, potrivit Le Figaro. Problema a stârnit tensiuni majore între administrațiile Zelenski și Trump. Americanii au presat Ucraina să semneze acordul, dar Kievul a refuzat. Zelenski a explicat că refuză acordul deoarece ucrainenii vor trebui să plătească timp de "zece generații". Ulterior, Donald Trump a anunţat că urmează să se întâlnească cu Volodimir Zelenski ”săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare” pentru a încheia acordul.
- Erdogan insistă pentru Ucraina - Ucraina trebuie să fie absolut inclusă în negocierile care vizează încheierea războiului cu Rusia, a insistat luni președintele turc Recep Tayyip Erdogan. "Vedem că se stabilește o nouă ecuație. Pentru a obține rezultate cu acest nou proces, Ucraina trebuie să fie în mod absolut inclusă și acest război trebuie să se încheie prin negocieri purtate de comun acord", a subliniat șeful statului turc.
- Suedia donează sisteme de apărare aeriană - Guvernul suedez a anunțat că va dona Ucrainei sisteme de apărare aeriană în valoare de aproximativ 113 milioane de dolari, potrivit premierului suedez Ulf Kristersson, Ebba Busch și viceprim-ministrului Johan Pehrson, citați de ziarul suedez Svenska Dagbladet. Articolul precizează că Suedia va trimite sisteme de apărare aeriană Robot 70 și Tridon Mk2.
- Estonia promite ajutor - Estonia a promis că va continua să acorde ajutor militar Ucrainei pentru a se apăra de invazia rusă, informează dpa. "Am luat cu guvernul decizia de a achiziționa 10.000 de obuze de artilerie și de a le trimite în Ucraina cât mai repede posibil. Forțele armate estone vor livra de asemenea 750.000 de pachete cu alimente din propriile lor rezerve", a declarat premierul eston Kristen Michal. În plus, Estonia va aproviziona Kievul cu echipament militar în valoare de 100 de milioane de euro de la propria industria de armament, a mai spus Michal. Ministrul Apărării eston, Hanno Pevkur, a scris pe platforma X că livrarea de ajutor militar va implica "10.000 de tuburi de obuze de artilerie de 155mm". Un reprezentant al Ministerului Apărării a înmânat înainte de aceasta o listă de produse și de servicii ale unor companii estone pentru ca Ucraina să își aleagă ce are nevoie pentru pachetul de ajutor în funcție de nevoile sale militare.