Oficialii ucraineni și europeni au respins propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a opri focul în schimbul cedării de către Ucraina a teritoriilor sale din est, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citat de The Kyiv Independent.
În locul acesteia, partea ucraineană și cea europeană au prezentat o contrapropunere oficialilor americani, înaintea întâlnirii programate pe 15 august în Alaska între președintele SUA, Donald Trump, și Putin.
- Trump confirmă o întâlnire istorică cu Putin, în Alaska, pe 15 august. Președintele SUA vorbește de un schimb de teritorii
- Summit în Alaska – De ce îl primește Trump pe Putin la capătul lumii, unde SUA și Rusia se ating
Potrivit WSJ, Putin i-ar fi spus emisarului american Steve Witkoff, într-o întrevedere avută pe 6 august, că Rusia ar accepta un armistițiu total dacă forțele ucrainene s-ar retrage din regiunea Donețk, lăsând Moscovei controlul complet asupra provinciilor Donețk și Lugansk, precum și asupra Crimeei.
Președintele Volodimir Zelenski a respins categoric, sâmbătă, ideea cedării oricărui teritoriu ucrainean pentru a încheia războiul.
Discuțiile privind propunerea au început în aceeași zi în Marea Britanie, cu participarea oficialilor SUA, Ucrainei și UE. Două surse europene citate de WSJ au precizat că obiectivul Europei este să traseze, împreună cu Ucraina, o linie roșie clară: oficialii UE trebuie să fie implicați în orice eventuală negociere de pace cu Rusia, iar viitorul Ucrainei nu poate fi discutat fără participarea Kievului.
- Prima reacție de la Kiev legată de schimbul de teritorii discutat la summit-ul Trump-Putin. Zelenski e categoric
- Întâlnire strategică înainte de summit-ul Trump-Putin: Ucraina, SUA și Europa caută o poziție comună de negociere
Această abordare contrastează cu declarațiile recente ale lui Trump, care a sugerat că va include Ucraina în negocieri abia după o primă întâlnire cu Putin.
Contrapropunerea prezentată vicepreședintelui american J.D. Vance, secretarului de stat Marco Rubio, emisarului pentru Ucraina Keith Kellogg și lui Steve Witkoff stipulează că orice discuție ulterioară trebuie precedată de un armistițiu, iar eventualele schimburi de teritorii pot fi făcute doar pe bază de reciprocitate.
The New York Times notează, citând doi oficiali europeni, că liderii UE sunt tot mai îngrijorați de posibilitatea ca Trump și Putin să ajungă la un acord care apoi să fie impus Ucrainei.
„Nu poți începe un proces prin cedarea de teritorii în mijlocul luptelor”, a declarat pentru WSJ un negociator european, în contextul afirmațiilor lui Trump din 8 august, potrivit cărora acordul ar putea include „un schimb de teritorii”.
„Vorbim de teritorii pentru care s-a luptat de trei ani și jumătate… Ne uităm la asta, dar încercăm, de fapt, să recuperăm o parte din teritorii. Un schimb – e complicat”, a spus Trump, la o conferință de presă alături de liderii Armeniei și Azerbaidjanului.
„Vom recupera o parte, vom schimba o parte. Vor fi schimburi de teritorii în beneficiul ambelor părți”, a adăugat el, fără să detalieze.
Unii oficiali europeni privesc cu scepticism disponibilitatea Washingtonului de a lua ca punct de plecare propunerea lui Putin și pun sub semnul întrebării dorința Moscovei de a respecta un armistițiu.
„Propunerea e mult mai proastă decât a prezentat-o Trump în discuția telefonică”, a spus pentru WSJ un oficial european, în timp ce altul a subliniat că îi oferă „lui Putin tot ce vrea, în schimbul a nimic”.
Deși nu a fost prezent fizic la discuțiile din Marea Britanie, Zelenski a purtat convorbiri telefonice cu lideri din Franța, Marea Britanie, Finlanda, Spania, Danemarca și Estonia, căutând o poziție comună față de propunerile aflate pe masă.
Pe platforma X, președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că „viitorul Ucrainei nu poate fi decis fără ucrainenii care luptă pentru libertatea și securitatea lor de peste trei ani”, adăugând că „europenii vor fi, de asemenea, parte integrantă a soluției, pentru că este vorba de securitatea lor”.
Un înalt oficial european a declarat pentru WSJ că orice acord convenit în Alaska între SUA și Rusia nu va avea greutate reală fără participarea liderilor europeni.
Până acum, Kievul și Moscova au desfășurat trei runde de negocieri pentru încetarea războiului, dar niciuna nu a dus la oprirea luptelor, în condițiile în care Rusia a refuzat constant să implementeze un armistițiu.
În plus, Moscova a formulat public cereri maximale: renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și retragerea trupelor din toate cele patru regiuni pe care Rusia pretinde că le-a anexat – condiții care ar presupune predarea unor orașe mari aflate încă sub control ucrainean.