Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) gestionau, la finalul lunii iunie 2025, active în valoare de 170,8 miliarde de lei (34 miliarde de euro), în creștere cu 19% față de aceeași perioadă din 2024, arată datele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Investițiile sunt realizate în proporție de 93% în active românești, majoritatea în lei, cea mai mare parte fiind titluri de stat (66,3% din active – 113,34 miliarde lei), urmate de acțiuni listate la Bursa de Valori București (23,7% – 40,44 miliarde lei) și obligațiuni corporative (4% – 6,83 miliarde lei).
În iunie 2025, contribuțiile colectate au totalizat 1,93 miliarde lei, cu o contribuție medie de 431 lei/participant.
În total, Pilonul II avea la jumătatea anului 8.383.408 participanți.
Sumele deja retrase din Pilonul II și III
Potrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), până în august 2025 au fost plătite către beneficiari peste 1 miliard de euro din sistemul de pensii private. Din această sumă:
- 4,2 miliarde lei au fost virați către aproximativ 250.000 de beneficiari din Pilonul II (pensii private obligatorii);
- 890 milioane lei către circa 97.000 de beneficiari din Pilonul III (pensii private facultative).
APAPR susține că atingerea acestui prag arată nevoia urgentă pentru adoptarea unei legislații clare și moderne pentru plata pensiilor private, în condițiile în care sistemul funcționează de peste 17 ani fără o reglementare completă pentru faza de plată.
Noua lege: fără retragere integrală, doar plăți lunare
Cifrele sunt relevante în contextul scandalului izbucnit după ce s-a aflat că guvernul pregătește o schimbare majoră în modul de retragere a banilor din Pilonul II și III. Proiectul introduce două opțiuni:
- Retragere programată – pensie lunară pe o perioadă determinată (maximum 10 ani), cu posibilitatea ca suma rămasă să fie moștenită, dacă titularul decedează.
- Pensie viageră – plată lunară pe viață, similară pensiei de stat, calculată pe baza unor indicatori statistici (speranță de viață, mortalitate etc.), opțional cu o componentă de pensie de urmaș.
Cert este că nu va mai fi posibilă retragerea integrală a sumelor acumulate. Se va permite o retragere unică de maximum 25% înainte de începerea plăților lunare, restul intrând obligatoriu în una dintre cele două forme de plată.
Excepția: dacă suma din cont este sub echivalentul a 15.372 lei (12 indemnizații sociale minime), aceasta poate fi retrasă integral, ca până acum.
De ce este nevoie de schimbare
Potrivit președintelui ASF, Alexandru Petrescu, care a susținut vineri o conferință de presă pe această temă, este nevoie de modificarea legii din două motive principale:
- Necesitatea alinierii la cerințele OCDE, România urmând să fie evaluată în septembrie 2025;
- Gestionarea unui „vârf de sarcină” estimat pentru 2030, când sute de mii de români din generațiile „decrețeilor” vor ajunge la vârsta pensionării, riscând să creeze presiune pe lichiditățile fondurilor, dacă ar solicita plata integrală.
„Dacă ai o creștere și o acumulare graduală, și decumularea trebuie să fie graduală”, a explicat Petrescu, subliniind că niciun sistem de pensii nu permite retragerea integrală a banilor acumulați.
Miza economică este mare, având în vedere că sistemul pensiilor private (Pilonul II și III) are în prezent peste 9,4 milioane de participanți și active echivalente cu peste 10% din PIB.
ASF urmează să lanseze săptămâna viitoare o consultare extinsă, la solicitarea premierului Ilie Bolojan, înainte ca proiectul de lege să fie trimis spre aprobare.