În ziua 1391 de război, Moscova a fost vizată de un atac masiv cu drone. Potrivit primarului orașului, Serghei Sobianin, sistemele rusești de apărare antiaeriană au doborât în timpul nopții cel puțin 18 drone care se îndreptau spre Moscova. În jurul capitalei s-au auzit explozii puternice. Două aeroporturi au fost închise.
Și în Belgorod a fost o noapte agitată. Un atac ucrainean cu rachete asupra orașului rus a provocat „daune grave” infrastructurii locale, a anunțat guvernatorul regiunii, Viacheslav Gladkov, care a menționat că nu există victime. O centrală electrică a orașului a fost avariată, iar alimentarea cu energie a fost întreruptă.
De asemenea, Serviciile de securitate ale Ucrainei (SBU) au anunțat că, pentru prima dată în istorie, au aruncat în aer un submarin rusesc folosind drone Sub Sea Baby.
În schimb, Rusia a lansat în timpul nopții peste 150 de drone, cele mai multe fiind anihilate în nordul, sudul și estul Ucrainei. S-au înregistrat lovituri în 10 locuri, iar în regiunea Dnipropetrovsk doi bărbați au fost răniți, iar infrastructura a fost avariată.
Trecem pe scena diplomației, unde Volodimir Zelenski a trasat o linie fermă: forțele ucrainene nu se vor retrage din regiunea Donețk, în ciuda unui plan al SUA de a „îngheța” războiul. Ucraina e pregătită pentru compromisuri, dar la Kiev cererea de retragere a trupelor ucrainene din teritoriile aflate sub controlul lor este descrisă drept capitulare. În schimb, Kievul a propus o retragere "în oglindă".
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că dacă aderarea la NATO nu mai este luată în considerare, UE e obligată să ofere Ucrainei garanții de securitate reale, nu „promisiuni pe hârtie”.
Pe de altă parte, trei sferturi dintre ucraineni se pronunță împotriva unui „plan de pace” care, printre altele, ar include retragerea trupelor din Donbas, limitarea efectivelor armatei ucrainene și lipsa unor garanții clare de securitate, potrivit unui sondaj de opinie recent.
În plus, jumătate din ucraineni consideră că alegerile ar trebui să fie organizate doar după încheierea războiului. Doar 9% susțin organizarea acum a alegerilor.
Iar un tribunal din Moscova a declarat trupa muzicală Pussy Riot "organizație extremistă" și i-a interzis activitățile în Rusia.
Atacurile Ucrainei
- Ucraina a lovit, în premieră, un submarin rusesc - Serviciile de securitate ale Ucrainei (SBU) au anunțat că, pentru prima dată în istorie, au aruncat în aer un submarin rusesc folosind drone Sub Sea Baby. Submarinul a fost lovit în timp ce se afla în portul Novorossiisk din Rusia. ”Dronele Sub Sea Baby au lovit un submarin rusesc din clasa Project 636.3 Varshavyanka (denumire NATO: Kilo). Operațiunea a fost efectuată de avioane de vânătoare din cadrul Direcției Principale 13 de Contrainformații Militare a SSU, în coordonare cu Marina Ucraineană. O explozie a provocat daune critice submarinului, punându-l practic în afara acțiunii. Submarinul transporta patru lansatoare de rachete de croazieră Kalibr, pe care inamicul le folosește pentru a ataca teritoriul ucrainean”, a anunțat SBU. Submarinul Varshavyanka valorează aproximativ 400 de milioane de dolari.
- Explozii puternice la Moscova - A fost o nouă noapte tensionată în capitala Rusiei, vizată de un val de drone ucrainene a Moscova, potrivit primarului orașului, Serghei Sobianin. Martori din mai multe zone din jurul capitalei au relatat explozii puternice. Locuitori din districtul Istrinski, aflat la aproximativ 40 km vest de Moscova, spun că au auzit peste zece bubuituri puternice, potrivit canalului rus de Telegram Shot. Explozii au fost raportate și de locuitorii din Kașira și Kolomna, în sudul regiunii Moscova.
- 130 de drone doborâte - Sobianin a susținut că sistemele rusești de apărare antiaeriană au doborât cel puțin 15 drone care se îndreptau spre Moscova, potrivit Kiev Independent. Echipajele de intervenție au fost trimise în zonele unde au căzut resturi ale aparatelor, pentru a curăța locurile impactului. Autoritățile ruse afirmă că, până în acest moment, nu au fost raportate victime sau pagube materiale. Ministerul Apărării din Rusia a declarat luni că unităţile sale de apărare aeriană au doborât 130 de drone ucrainene peste noapte, dintre care 15 se îndreptau spre Moscova, relatează Reuters.
- Aeroporturi închise - Din cauza dronelor, au fost impuse restricții temporare de trafic aerian pe aeroporturile Jukovski și Domodedovo din Moscova, o măsură frecvent aplicată în astfel de situații, chiar și atunci când dronele sunt interceptate înainte de a ajunge la țintă.
- Belgorod, lovit de rachetă - Un atac ucrainean cu rachete asupra orașului rus Belgorod a provocat „daune grave” infrastructurii locale, a afirmat guvernatorul regiunii, Viacheslav Gladkov. „În urma bombardamentului, infrastructura tehnică a suferit daune grave. Serviciile de urgență și operaționale sunt angajate în eliminarea consecințelor”, a scris Gladkov, pe rețelele de socializare. Potrivit acestuia, atacul a provocat unele pagube locuințelor și clădirilor de apartamente din zonă. Nu au fost raportate victime. Locuitorii din Belgorod au raportat, de asemenea, întreruperi de curent în urma atacului. Canalele locale de Telegram au raportat explozii la centrala termică Luch, o instalație energetică cheie din Belgorod, care a fost lovită anterior în atacurile ucrainene, provocând întreruperi de curent pe scară largă. Luch este o centrală electrică cu turbină cu gaz care furnizează aproximativ 10% din energia termică a orașului, potrivit Kiev Independent. De asemenea, Iuri Sliusar, guvernatorul regiunii Rostov, din sud, a declarat că o linie electrică a fost avariată în urma unui atac cu drone în timpul nopţii.
Atacurile Rusiei
- Răniți în Dnipropetrovsk - Doi bărbați au fost răniți, iar instalații de infrastructură și o companie de transport au fost avariate într-un atac cu drone rusești asupra regiunii Dnipropetrovsk, a anunțat Vladîslav Haivanenko, șeful Administrației Militare a regiunii Dnipropetrovsk, pe Telegram. Dronele rusești au atacat, de asemenea, Pavlohrad și Piatîhatkî, unde au izbucnit incendii, iar infrastructura și o companie de transport au suferit pagube. Oficialul citat a menționat că apărarea aeriană a doborât 22 de drone deasupra regiunii.
- Atac cu peste 150 de drone - Rusia a lansat în timpul nopții 153 de drone. Forțele de apărare aeriană au doborât sau bruiat 133 în nordul, sudul și estul Ucrainei. S-au înregistrat lovituri în 10 locuri, au comunicat dimineață Forțele Aeriene ucrainene.
Negocierile de pace
- „Linia roșie” pentru Kiev - Volodimir Zelenski a trasat o linie fermă: forțele ucrainene nu se vor retrage din regiunea Donețk, în ciuda unui plan al SUA de a „îngheța” războiul. Ucraina e pregătită pentru compromisuri, dar la Kiev cererea de retragere a trupelor ucrainene din teritoriile aflate sub controlul lor este descrisă drept capitulare. Potrivit Politico, Ucraina a respins propunerea de creare a unei „zone economice libere demilitarizate” în Donbas. Logica este simplă: retragerea trupelor ucrainene fără pași simetrici din Rusia ar crea o zonă gri în care Moscova își păstrează un avantaj militar. Ca răspuns, Kievul a propus o retragere în oglindă: dacă unitățile ucrainene se retrag, forțele rusești trebuie să se retragă cu aceeași distanță mai adânc în teritoriile ocupate. Ucraina a precizat clar că astfel nu va exista o „zonă liniștită” sigură pentru forțele rusești, scrie publicația citată de Nexta.
- UE trebuie să ofere garanții de securitate reale - Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că dacă aderarea la NATO nu mai este luată în considerare, UE este obligată să ofere Ucrainei garanții de securitate reale, nu „promisiuni pe hârtie”. Acestea trebuie să implice prezența militară reală, trupe și capabilități, nu declarații, a subliniat ea.
- Renunțarea Ucrainei la NATO nu schimbă negocierile - Oferta Ucrainei de a renunța la aderarea la alianța militară NATO este puțin probabil să schimbe semnificativ cursul negocierilor de pace, au declarat duminică doi experți în securitate. „Acest lucru nu schimbă în esență situația. Este mai degrabă o încercare de a demonstra deschidere și luciditate”, a declarat Justin Logan, director al departamentului de studii de apărare și politică externă de la Institutul Cato. Andrew Michta, profesor de studii strategice la Universitatea din Florida, a catalogat această perspectivă drept „irelevantă” în contextul actual. Potrivit lui Logan, securitatea Ucrainei ar putea fi asigurată și prin alte mijloace. El a arătat că Donald Trump ar putea răspunde ofertei lui Zelenski prin angajamente similare celor deja asumate de Washington, precum livrările de armament sau menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Alte informații relevante
- Ucrainenii nu acceptă cedarea Donbas - Trei sferturi dintre ucraineni se opun unui „plan de pace” care, printre altele, ar include retragerea trupelor din Donbas, limitarea efectivelor armatei ucrainene și lipsa unor garanții clare de securitate, relevă un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) în perioada 26 noiembrie - 13 decembrie. „Planul rusesc rămâne categoric inacceptabil – 75% dintre ucraineni îl consideră complet inacceptabil (același număr era și în septembrie 2025). Doar 17% dintre ucraineni sunt pregătiți pentru versiunea rusească de pace (același număr ca înainte)”, a transmis institutul. Între timp, 72% dintre ucraineni (KIIS a remarcat că în mare parte fără entuziasm) sunt pregătiți să aprobe un plan propus de Europa și Ucraina. Doar 14% îl resping categoric. Potrivit KIIS, două versiuni prescurtate ale unui „plan de pace” au fost prezentate în cadrul sondajului: unul era un plan ipotetic din Europa și Ucraina, iar celălalt un plan ipotetic rusesc. Respondenților li s-a oferit aleatoriu una dintre cele două versiuni, fără a li se spune dacă era din Europa și Ucraina sau din Rusia.
- Alegeri doar după război - 50% dintre ucraineni sunt de părere că alegerile ar trebui organizate doar după încheierea unui acord de pace final și sfârșitul complet al războiului. Doar 9% au susținut organizarea alegerilor „chiar acum”, mai arată sondajul KIIS. De asemenea, crește din nou încrederea în Zelenski: 61% din ucraineni îl susțin acum, remarcă Nexta.
- Pussy Riot, declarată "organizație extremistă" - Tribunalul Tverskoi din Moscova a declarat trupa muzicală Pussy Riot "organizație extremistă" și i-a interzis activitățile în Rusia. Plângerea a fost intentată de Procuratura Generală a Rusiei. Cazul a fost audiat cu ușile închise, relatează Meduza. În septembrie, cinci membre ale trupei Pussy Riot au fost condamnate în lipsă la pedepse cuprinse între opt și 13 ani de închisoare, sub acuzația de răspândire de "informații false" despre armata rusă.
- Șefa MI6: Linia frontului e pretutindeni - Blaise Metreweli, şefa serviciului de spionaj extern al Marii Britanii, cunoscut sub numele de MI6, va avertiza că Rusia reprezintă o ameninţare „agresivă, expansionistă şi revizionistă” în primul său discurs pe care îl ţine de la preluarea funcţiei, relatează Reuters şi The Guardian. Ea va declara că Marea Britanie se confruntă cu o nouă „eră a incertitudinii” într-un discurs în care identifică Kremlinul ca ameninţare principală. „Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială, sprijinul nostru este de durată. Presiunea pe care o exercităm în numele Ucrainei va fi susţinută”, va spune Metreweli luni, potrivit unor extrase din discursul său difuzate deja presei. „Exportul haosului este o caracteristică, nu o eroare, a abordării ruseşti în ceea ce priveşte angajamentul internaţional, şi ar trebui să fim pregătiţi ca acest lucru să continue până când Putin va fi forţat să-şi schimbe calculele”, subliniază Metreweli.
- Activele rusești, cel mai bun mod de a finanța Ucraina - Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a afirmat luni că utilizarea activelor rusești înghețate pentru a acorda un împrumut Ucrainei este "cea mai credibilă" modalitate de a finanța Kievul, dar a recunoscut că, fără sprijinul Belgiei, țara în care se află majoritatea acestor active în Europa, ajungerea la un acord nu va fi "foarte ușoară". "Opțiunea cea mai credibilă este un împrumut pentru reparații (un împrumut folosind active rusești înghețate) și la asta lucrăm. Nu am ajuns încă acolo și devine din ce în ce mai dificil, dar facem această treabă; mai avem câteva zile", a declarat ea, la sosirea la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE, care are loc, luni, la Bruxelles. Kallas a reiterat că există "diferite opțiuni pe masă" pentru finanțarea Ucrainei. Pe lângă un împrumut care utilizează active rusești, Comisia Europeană a propus emiterea de datorii comune pentru a sprijini Kievul.
- Reuniune UE pentru Ucraina - Miniștrii de Externe ai Uniunii Europene se întâlnesc, luni, la Bruxelles pentru a discuta situația din Ucraina și Orientul Mijlociu, precum și relația blocului comunitar cu China, informează dpa. Reuniunii UE i se va alătura și șeful diplomației ucrainene, Andrii Sîbiga, pentru un schimb de opinii privind cele mai urgente nevoi ale Kievului, sprijinul suplimentar acordat de UE Ucrainei și eforturile în desfășurare ale SUA pentru a pune capăt războiului Rusiei. Reuniunea de la Bruxelles are loc cu câteva zile înainte de un summit al UE de la Bruxelles, unde liderii europeni urmează să decidă dacă sunt pregătiți să pună la dispoziția Ucrainei active de stat rusești înghețate în UE sub formă de împrumut pentru a acoperi nevoile financiare pe termen lung ale țării.
- UE lovește „flota fantomă” a Rusiei cu sancțiuni noi - Uniunea Europeană a impus sancțiuni noi împotriva unor oameni de afaceri și companii implicate în transportul ilegal de petrol rusesc, vizând așa-numita „flotă fantomă” folosită de Moscova pentru a ocoli restricțiile internaționale, notează Associated Press. Sancțiunile vizează cinci oameni de afaceri legați de companiile petroliere rusești de stat Lukoil și Rosneft, precum și mai multe firme acuzate că ajută Rusia să ocolească sancțiunile asupra exporturilor de petrol. Potrivit unui comunicat al UE, persoanele sancționate controlează nave care transportă țiței sau produse petroliere de origine rusească, ascunzând proveniența reală a acestora și folosind practici de navigație riscante și neregulate.