Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat marţi al treilea atac asupra Podului Crimeii, vizând de această dată structurile subacvatice de susținere, într-o acțiune considerată de Kiev „un succes operațional major” împotriva unei rute logistice esențiale pentru armata rusă.
Anterior, Ucraina a atacat în alte două rânduri podul rutier și feroviar, mai întâi în octombrie 2022, apoi în iulie 2023.
„Dumnezeu iubește Treimea, iar SBU își duce mereu planurile la bun sfârșit, fără să se repete”, a declarat șeful SBU, Vasîl Maliuk, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale. „Am lovit Podul Crimeii în 2022 și 2023. Astăzi am continuat tradiția – pe sub apă”, spune oficialul citat de Kiev Independent.
Operațiune complexă, pregătită în secret timp de luni de zile
Potrivit autorităților ucrainene, operațiunea subacvatică a fost planificată timp de mai multe luni și a implicat amplasarea de 1.100 kg de explozibili (echivalent TNT) la baza pilonilor podului. Prima detonare a avut loc la ora 4:44 dimineața, fără a provoca victime civile.
SBU a publicat imagini cu o explozie venind din apă și resturi aruncate în aer, sugerând avarierea gravă a infrastructurii.
Potrivit unor surse din Crimeea, podul a fost închis traficului timp de trei ore, iar ulterior, în cursul după-amiezii, a fost raportată o a doua explozie în apropierea orașului Kerci, unde un elicopter rusesc a fost văzut patrulând în zonă.
Țintă legitimă pentru Kiev
Generalul Vasîl Maliuk a afirmat că Podul Crimeii este „o țintă absolut legitimă”, fiind folosit de Rusia pentru aprovizionarea trupelor sale din sudul Ucrainei. „Crimeea este Ucraina, iar orice formă de ocupație va primi un răspuns dur”.
Podul Crimeii (cunoscut și ca Podul Kerci), lung de 19 km și construit de Rusia după anexarea ilegală a Crimeii în 2014, este un simbol al dominației ruse în regiune și un proiect personal al președintelui Vladimir Putin, inaugurat în 2018. Costul proiectului s-a ridicat la aproximativ 4 miliarde de dolari.
Reacția Rusiei: Arestări și acuzații de terorism
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat că ar fi reținut un „agent al serviciilor ucrainene de informații” implicat în fabricarea explozibilului folosit în atac, acuzând Kievul de acte de terorism.
De asemenea, Moscova susține că în noaptea atacului ar fi doborât trei drone ucrainene deasupra peninsulei Crimeea.
Într-un context mai amplu, Comitetul de Investigații al Rusiei a acuzat recent Ucraina de aruncarea în aer a două poduri feroviare în interiorul Rusiei, ceea ce ar fi dus la accidente mortale. Tot marți, însă, un atac rusesc cu rachetă asupra orașului Sumî s-a soldat cu cel puțin patru morți și 25 de răniți, inclusiv copii.
Escaladare și război informațional
Atacul asupra Podului Crimeii vine la doar două zile după o altă operațiune de amploare a Ucrainei – un atac cu drone asupra aviației strategice ruse, în care, potrivit președintelui Volodimir Zelenski, au fost avariate 34% dintre purtătoarele de rachete de croazieră ale Rusiei.
Aceste lovituri coincid cu o ofensivă diplomatică ucraineană în SUA, unde șeful administrației prezidențiale, Andrîi Yermak, și vicepremierul Iulia Svîrîdenko, solicită sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. De asemenea, Zelenski a confirmat participarea la summit-ul NATO de la Haga (24-26 iunie), calificând invitația ca „esențială” în lupta pentru susținerea internațională.
Negocieri blocate și o nouă fază a conflictului
Între timp, negocierile ruso-ucrainene de la Istanbul nu au produs niciun progres concret.
Rusia a respins propunerea Kievului pentru un armistițiu necondiționat, oferind în schimb o pauză temporară de 2-3 zile în anumite zone de pe front.
Moscova a reiterat că va opri ofensiva doar dacă Ucraina își va retrage trupele din regiunile anexate de Rusia – o cerere inacceptabilă pentru Kiev, scrie The Guardian.